La judecata istoriei: 23 August 1944

23 august 1939-LA JUDECATA ISTORIEI – 23 august 1944

Autor: Mihai Beltechi

Cu o saptamana inainte de declansarea celui de al doilea razboi mondial, Germania nazista si Uniunea Sovietica au incheiat, la 23 august 1939, Pactul de „neagresiune”, intrat in istoria universala sub denumirea de Pactul Molotov-Ribbentrop (primul – ministrul de externe al Rusiei si al doilea – ministrul de externe al Germaniei). Prevederile protocolului aditional (anexele secrete) stabileau destinele tarilor baltice (Estonia, Lituania si Letonia), Finlandei, Poloniei si Romaniei.
Conform intelegerilor de la Moscova, la data de 1 septembrie 1939, ora 4:45, armata germana, ce insuma 1.600.000 militari, a invadat teritoriul polonez, punand in aplicare „Planul alb”(Fall Weiss). In urma refuzului Germaniei hitleriste de a inceta agresiunea, la cerea Angliei si a Frantei, guvernele acestor state au declarat razboi celui de al 3-lea Reich, la data de 3 septembrie 1939. Intre 3 si 10 septembrie 1939 Noua Zeelanda, India, Canada, Uniunea Sud-Africana si guvernul cehoslovac format in exil s-au alaturat Marii Britanii, in timp ce Danemarca, Brazilia, Olanda, Mexic, Argentina, Spania, S.U.A. si Romania si-au declarat neutralitatea. Japonia a dat o declaratie de neamestec in conflictul din Europa, la data de 4 septembrie 1939.
Guvernul Romaniei a luat masuri pentru ca Polonia sa poata primi, prin teritoriul romanesc, armamentul si materialele de razboi livrate de Marea Britanie si Franta. Dar Polonia, neajutata de Anglia si Franta, atacata si de Uniunea Sovietica, la data de 17 septembrie 1939, a capitulat, la data de 28 septembrie 1939, stabilindu-i-se granitele intre raurile San si Bug (teritoriile de la est de Bug au intrat in componenta Uniunii Sovietice si cele de la vest – in componenta Germaniei).
Dupa semnarea de catre Franta a armistitiului cu Germania, la Compiegne, la data de 22 iunie 1940, Uniunea Sovietica a dat tonul actiunilor de rastignire a poporului roman. Prin notele ultimative din 26 si 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice ne-a rapit teritoriile Basarabiei, Bucovinei de nord si Tinutul Hertei (44.500 km2 si o populatie de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 km2 si o populatie de 500.000 de locuitori din Bucovina de nord). Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, cand Ungaria horthysta, ajutata de Germania hitlerista, Italia fascista si Uniunea Sovietica, ne-a ciuntit 44.492 km2 si o populatie de 2.667.000 locuitori, majoritatea romani. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a incorporat judetele Durostor si Caliacra, cu o suprafata totala de 6.921 km si aproximativ 410.000 locuitori.
Ramasa singura in fata agresiunii statelor vecine, cu teritoriul amputat, sub presiunea directa a Germaniei naziste, in Romania, s-a instaurat, la 14 septembrie 1940, regimul legionaro-antonescian, iar in octombrie, acelasi an, au patruns in tara primele trupe germane. Dupa infrangerea rebeliunii legionare din 23-25 ianuarie 1941, Romania a fost condusa de dictatura militara a lui Ion Antonescu, fost sef al Marelui Stat Major al armatei Romaniei (1933-1934).Germania nazista, incalcand pactul de neagresiune din 23 august 1939 si tratatul de frontiera si prietenie din 28 septembrie acelasi an, a declansat razboiul impotriva Uniunii Sovietice (care la randul ei se pregatea sa atace Germania  :)  ), la 22 iunie 1941 (planul Barbarosa, din decembrie 1940).
Alaturi de fortele Wehrmachtului au participat la razboi Italia, Finlanda, Ungaria, Romania, precum si unitati militare din Slovacia, Franta vichysta, Olanda, Belgia si Spania.
Romania a participat la razboi, alaturi de Germania nazista, cu scopul eliberarii teritoriilor furate in anul 1940. In perioada 22 iunie – 26 iulie 1941, teritoriile Bucovinei de nord, Tinutului Hertei si Basarabiei au fost eliberate, prin luptele darze desfasurate de Armatele a 3-a si a 4-a romane si Armata a 11-a germana, subordonate Grupului de Armate general Ion Antonescu.
In perioada desfasurarii actiunilor de lupta, pierderile armatei romane s-au cifrat la 4.112 morti, 12.120 raniti si 5.506 disparuti (6% din efectivele totale angajate in perioada 22 iunie – 26 iulie 1941).
La cererea insistenta a lui Hitler, armata romana a participat, de la 8 august 1941, la actiunile militare din operatia militara Odessa (Armata a 4-a romana) si la luptele dintre Nistru si Bug (Armata a 3-a romana), pana la capitularea fortaretei Odessa (16 octombrie 1941). Dupa aceasta data o parte a efectivelor Armatei a 4-a au ramas in Ucraina, pentru asigurarea ordinii si pazei, in timp ce Armata a 3-a romana (corpurile de vanatori de munte si de cavalerie), in colaborare cu Armata a 11-a germana, a desfasurat lupte crancene intre Bug si Nipru, patrunzand in Crimeea. Pierderile armatei romane in operatia militara de la Odessa au fost de aproximativ 49.000 de militari.
De la data de 15 iunie 1942, unitatile militare romane au fost introduse succesiv in luptele din Caucaz si Cotul Donului – Stalingrad, actionand in conditii deosebit de grele de clima si de lipsuri materiale (tunuri de artilerie antitanc, mijloace de transmisiuni, munitii, echipament gros pentru iarna, alimente si medicamente), luptand pana la 3 februarie 1943. In aceste lupte armata romana a suferit mari pierderi materiale si umane: 155.010 ostasi din 228.072 cat au avut, la 19 noiembrie 1942, cele doua armate (Armata a 3-a si Armata a 4-a).
Din luna martie 1943 armata romana, cu efectivele subtiate, a fost retrasa pe teritoriul dintre Nipru si Nistru. In Caucazul de Vest au ramas Diviziile 19 Infanterie, 6 Cavalerie si 9 Cavalerie, care au actionat in subordinea unui comandament romanesc, si Diviziile 10 Infanterie, 2 Munte si 3 Munte, subordonate unor grupari operative germane, insumand 64.606 ofiteri, subofiteri si soldati. In luna iunie 1943, Divizia 19 Infanterie a fost trecuta pe litoralul Marii Negre, pe frontul din Kuban fiind introdusa Divizia 10 Infanterie, iar Divizia 3 Munte a fost retrasa in Crimeea. In luna octombrie 1943, se aflau pe frontul din Crimeea Diviziile 1, 2 si 3 Munte, 10 si 19 Infanterie, 6 si 9 Cavalerie. Datorita marilor pierderi suferite de efectivele de ostasi, Diviziile 4 Munte si 24 Infanterie au fost unite sub denumirea de Divizia 4/24 Infanterie, aceasta fiind trimisa in zona Herson.
Prin „Operatia 60.000” au fost adusi in tara, din Crimeea, 42.190 de militari romani, dintre care 39.134 pe mare si 3.056 pe calea aerului, reprezentand 90% din efectivele retrase la Sevastopol. Pierderile suferite, in perioada martie – mai 1944, au fost de 22.522 militari romani.
Epuizata datorita pierderilor suferite in lupte, Romania si-a intensificat activitatea diplomatica in 1943 si 1944 pentru a iesi din razboi. S-au inmultit contactele directe ale guvernului antonescian cu reprezentantii Natiunilor Unite de la Stokholm si Cairo si cu unor state neutre. La data de 12 aprilie 1944, la opt zile de la bombardamentul masiv al aviatiei inamice asupra Bucurestiului si a zonei Prahovei, Uniunea Sovietica a propus Romaniei incheierea unui armistitiu unilateral, pe care maresalul Ion Antonescu l-a respins, intrucat era dezavantajos pentru noi.Ulterior Maresalul a obtinut conditii de armistitiu mult mai convenabile pentru tara dar situatia s-a blocat in conditiile loviturii de palat de la 23 august 1944.Rasturnarea prin forta a guvernului antonescian a inceput cu arestarea lui Ion si Mihai Antonescu, in ziua de 23 august 1944 (acestia au fost convocati la Palatul Regal de catre Regele Mihai), si ulterior a altor membri din guvern.
In seara zilei de 23 august 1944, dupa ora 22:00, Regele Mihai a citit la radio Comunicatul catre tara, prin care poporul roman era anuntat de arestarea guvernului antonescian, inlocuirea lui cu un nou guvern de uniune nationala, prezidat de generalul de corp armata Constantin Sanatescu, incheierea armistitiului cu Natiunile Unite, prin reprezentantul sau, Uniunea Sovietica, incetarea operatiunilor militare impotriva armatei sovietice si intoarcerea armelor impotriva armatei Germaniei naziste. A urmat apoi comunicatul sefului Marelui Stat Major al Armatei Romane, generalul Gheorghe Mihail, care a prezentat Directivele Operative pentru comandantii celor doua armate si comandantii marilor unitati si unitati militare din armata romana.
Armata romana a inceput actiunile militare de dezarmare a trupelor germane inca din noaptea de 23/24 august 1944, acestea incheindu-se la 31 august 1944.Ulterior Armata Romana va participa la efortul militar pentru infringerea Germaniei naziste,purtind lupte grele pe teritoriul Ungariei si Cehoslovaciei, Romania fiind,prin efortul militar si economic  a patra natiune cu rol in infringerea Germaniei naziste,realitate nerecunoscuta la tratatele de pace. Istoria va trebui insa sa retina faptul ca23 august 1944 a deschis drumul pentru comunizarea Romaniei ,pentru suferinte grele ale mult prea incercatului popor roman.Majestate,iti multumim.

Data publicării: 8 Iunie 2011

Sursa: Cronici din Gerulia 

http://lecturiincitante.wordpress.com/

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: