Omul care a împădurit singur 550 de hectare

Jadav Payeng a început să planteze copaci în 1979, într-o regiune stearpă, pe care s-a gândit s-o transforme, treptat, în habitat pentru animale mici şi păsări. Bărbatul, care face parte dintr-o comunitate tribală din India, şi-a continuat misiunea timp de câteva decenii, iar, astăzi, cele 550 de hectare pe care a reuşit să le împădurească de unul singur servesc drept casă pentru numeroase specii, cum sunt rinocerii, elefanţii, tigrii şi căprioarele. Guvernul statului indian Assam a numit pădurea în cinstea lui, iar, în 2012, Payeng a fost declarat de cea mai importantă universitate indiană drept “Omul pădurilor din India.”

JADAV

Jadav Payeng a început să planteze copaci în 1979, într-o regiune stearpă, pe care s-a gândit s-o transforme, treptat, în habitat pentru animale mici şi păsări. Bărbatul, care face parte dintr-o comunitate tribală din India, şi-a continuat misiunea timp de câteva decenii, iar, astăzi, cele 550 de hectare pe care a reuşit să le împădurească de unul singur servesc drept casă pentru numeroase specii, cum sunt rinocerii, elefanţii, tigrii şi căprioarele. Guvernul statului indian Assam a numit pădurea în cinstea lui, iar, în 2012, Payeng a fost declarat de cea mai importantă universitate indiană drept “Omul pădurilor din India.”

Payeng a hotărât să se implice în conservarea naturii în zonă, după ce, în 1979, în Assam au avut loc inundaţii de proporţii, în urma cărora solul a fost masiv erodat, copacii dezrădăcinaţi, iar animalele au murit sau au rămas fără habitat. Tot pe atunci, când Payeng era un simplu adolescent, a înţeles, cu ajutor de la înţelepţii comunităţii din care face parte, că singura soluţie era să reconstruiască habitatele animalelor şi să repună natura pe picioare. “[Bătrânii satului] mi-au dat câţiva puieţi de bambus şi m-au rugat să îi plantez”, îşi aminteşte bărbatul, într-o poveste impresionantă de pe Al Jazeera.

Timp de 34 de ani, Payeng a plantat în fiecare zi câţiva puieţi într-o regiune aflată în apropierea râului Brahmaputra; iniţial doar bambuşi şi alte plante obişnuite ale locului, dar în ultimii 15 ani a plantat şi specii mai valoroase, cum ar fi tecul. Cum udarea plantelor pe o asemenea suprafaţă extinsă s-a dovedit o problemă, indianul a conceput o mică platformă de bambus deasupra fiecărui puiet, aşezând acolo vase de pământ cu găurele. Apa acumulată în aceste vase, ajunsă la plante prin picurare, a asigurat necesarul pentru creşterea copacilor. Totodată, Payeng a adus în zonă termite, furnici şi râme, care să asigure fertilizarea solului.
Jadav2mulai7

Însă, pe măsură ce pădurea s-a dezvoltat, aceasta a atras animale mari în zonă, care au ajuns să ameninţe atât munca oamenilor (elefanţii se apropiau din ce în ce mai mult de sate, distrugând plantaţiile şi grădinile), cât şi animalele sătenilor, pe care au început să le vâneze tigrii. Aşa se face că, în momentul când oamenii din regiune l-au ameninţat pe Payeng că-i vor distruge pădurea, acesta a început să planteze şi mai mulţi copaci, în special bananieri, care asigură hrana preferată a elefanţilor. Astfel, găsind destulă hrană în pădure, animalele nu s-au mai apropiat de sate, iar pe măsură ce populaţia de căprioare şi alte asemenea animale a crescut, tigrii au rămas şi ei departe de aşezările omeneşti.

Şi acum, Payneg continuă să-şi îngrijească pădurea şi, în fiecare zi, după ce termină treburile în gospodăria familiei sale, care trăieşte de pe urma unei ferme de vaci, bărbatul plantează copaci în alte zone din apropiere. “Payeng este un adevărat luptător pentru conservarea naturii, care munceşte cu generozitate, arătând ce poate face o persoană obişnuită, cu motivaţie şi putere de muncă,” spune Tarun Gogoi, oficial din provincia Assam.

Sursa: Al Jazeera

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: