Ce înseamnă un vot

țăran la vot

În 1645, cu un singur vot diferenţă, Oliver Cromwell a preluat controlul Angliei.
În 1776, cu un singur vot diferenţă, limba oficială în America a devenit engleza în loc de germana
În 1868, cu un singur vot diferenţă, Rutherford Hayes a devenit preşedintele SUA.
În 1876, cu un singur vot diferenţă, Franţa a trecut de la monarhie la republică.
În 1923, cu un singur vot diferenţă, Adolf Hitler a preluat controlul Partidului Nazist şi a schimbat cursul Istoriei.
Iar ceva mai recent… Faptul ca Al Gore a pierdut “la mustaţă” în faţa lui George Bush. Alt dezastru ecologic care a costat SUA doua turnuri şi miliarde de dolari pentru razboiul din Irak, ca să nu mai zic cât i-a costat pe irakieni.
Ce va însemna pentru noi fiecare vot? Pentru prima oară în istoria UE, Parlamentul va putea să voteze candidatul la președinția Comisiei Europene, care până acum era desemnat de Consiliul European, adică în reuniunile secrete ale șefilor de stat sau de guvern. Acum, Consiliul va propune și Parlamentul va vota, deci nu va mai fi posibil ca președintele și componența Comisiei să nu reflecte distribuția politică din Parlamentul European. Ceea ce conferă o importanță enormă grupurilor politice. În pofida a ceea ce pretind candidații PSD în mesajele lor, europarlamentarii nu își reprezintă țara în hemiciclu, ci familia politică. Grație modului unic în care se fac lucrurile în Europa, partidele europene nu pot candida în țările membre, unde candidează partidele naționale, dar, odată ajunși la Bruxelles/Strasbourg, europarlamentarii reprezintă de fapt partidele europene, iar pute­rea legislativă reală revine grupurilor politice.

1990 participare 86%
1992 participare 76%
1996 participare 76%
2000 participare 65%
2004 participare 58,51%
sursa: University of Bucharest, Centre for Environmental Research and Impact Studies

Să vă uitați atent peste aceste cifre, și dacă lucrurile vor sta prost, să nu mai dați vina pe alții.

………………………………………………………………………………………………….
Este important cine va fi președintele Comisiei

În primul rând, pentru că este cel mai puternic om din Uniunea Europeană, care decide în bună măsură în ce direcție se îndreaptă banii europeni împreună cu ceilalți comisari. Printre altele, nu numai președintele Comisiei va fi votat de Parlamentul European, ci și comisarii naționali, astfel că de anul acesta nu va mai fi suficient ca un guvern național să trimită candidatul favorit comisar, ci va trebui să convingă majoritatea să îl accepte. Până acum, Parlamentul organiza audieri ale candidaților în comisii, unde de obicei aceștia primeau sau nu avizul, un instrument suficient pentru blocarea candidaturilor nedorite. Anul acesta există cinci candidați: Jean-Claude Juncker, fostul premier al Lu­xemburgului și președinte al Eurogrupului din partea PPE, Martin Schulz, președintele Parlamentului European, din partea Socialiștilor și Democraților, Guy Verhofstadt, fostul premier belgian, din partea ALDE, germana Ska Keller din partea Verzilor și Alexis Tsipras din partea Stângii Unite, președintele partidului de esență comunistă Syriza din Grecia. Syriza tocmai a câștigat primul tur al alegerilor locale din Grecia și riscă să devină încă o bătaie de cap pentru UE, dar Tsipras nu are șanse la nivel european. De fapt, numai doi oameni au șanse reale de a deveni viitorul președinte al Comisiei: Juncker și Schulz. Întrebarea este care dintre ei este mai nimerit pentru România? Schulz este susținut cu putere de Victor Ponta, iar Juncker este alegerea evidentă a cancelarului german Angela Merkel, al cărei partid CDU/CSU este cea mai importantă forță din cadrul PPE. Schulz s-a arătat, spre deosebire de Barroso, în cel mai bun caz ambiguu în privința atacurilor la statul de drept din România și s-a arătat mai degrabă înțelegător, ceea ce ar putea reprezenta o problemă. Pe de altă parte, Juncker nu știe mai nimic despre situația din România. În plus, Juncker este un adversar declarat al continuării extinderii UE, ceea ce ridică întrebări legate de asigurarea parcursului european al Moldovei.

Relația cu America

Din păcate, și Schulz și Juncker și Verhofstadt sunt antiamericani. Dacă liberalul belgian vrea să construiască o identitate culturală și economică europeană în opoziție cu Statele Unite, ceilalți par mai moderați, dar nu sunt foarte departe. În dezbaterile televizate care au avut loc în ultima săptămână, candidații s-au întrecut în a-și dovedi scepticismul față de încheierea acordului de liber schimb SUA-UE. În vreme ce Juncker a afirmat că „vrea să negocieze de pe poziții egale” cu americanii, Schulz a lăsat să se înțeleagă că sub președinția sa nu va face concesii americanilor. Or, astfel de poziții nu servesc interesele României, care speră să adauge Parteneriatului Strategic o componentă economică puternică. Cum amenințarea rusă este manifestă, interesul României este să strângă legăturile cu Statele Unite. Atât Juncker, cât și Schulz par mai degrabă ancorați în antiamericanismul european din perioada mandatului George W. Bush. Este adevărat, antiamericanismul este popular în rândurile alegătorilor din Vest și multe lucruri se schimbă a­tunci când un candidat ajunge să ocupe funcția de președinte al Comisiei, dar această distanțare a celor doi de relația cu SUA este îngrijorătoare.

Relația cu Rusia

Niciunul dintre candidații la președinția Comisiei nu pare să aibă vreo idee cum să se raporteze. Potrivit lui Juncker, „trebuie să continuăm să vorbim cu Putin”, chiar dacă Rusia va rupe estul și sudul Ucrainei, iar Schulz i-a luat apărarea lui Gerhard Schröder, fostul cancelar devenit lobby-ist al lui Putin, care l-a vizitat pe acesta din urmă la Sankt Petersburg de ziua lui, în plină criză ucraineană. Potrivit lui Schulz, Schröder a făcut presiuni asupra lui Putin pentru eliberarea inspectorilor OSCE luați ostatici la Slaviansk, ceea ce este un mod cel puțin bizar de a înțelege politica externă. Este adevărat, președintele Comisiei nu are atribuții de politică externă ca atare, dar are o influență covârșitoare, așa cum s-a văzut inclusiv în criza românească din vara lui 2012, când Barroso a intervenit decisiv în salvgardarea statului de drept. O atitudine relaxată a Bruxelles-ului față de Rusia pune serioase semne de întrebare pentru țări precum Polonia, România sau țările baltice. Mai grav este că liderul socialiștilor europeni, bulgarul Serghei Stanișev, a pus țara vecină pe curs de rusificare accelerată. Bulgaria a modificat recent legea energiei la cererea Gazprom pentru a eluda legislația comunitară și a permite construcția conductei South Stream iar dintre partidele candidate la aceste alegeri, aproape toate, de la socialiști, la extremiștii de la Ataka și până la populiștii din Bulgaria fără Cenzură, au fost acuzate că sunt finanțate de ruși.
Ascensiunea extremismului

România a devenit protagonista nedorită a campaniei xenofobe a partidelor extremiste din Vestul Europei. Liderul UKIP, Nigel Farage, vorbește despre „crima organizată” din România și despre cum n-ar vrea să aibă vecini români. Farage nu are probleme cu imigranții proveniți din țările arabe, Pakistan sau Africa, pentru că aceștia votează, și deși pare greu de crezut, mulți votează UKIP, dar are o problemă cu românii. Acest curent antiromânesc este susținut și de olandezul Geert Wilders și de lidera Frontului Național, Marine Le Pen. Ascensiunea partidelor xenofobe și antieuropene este așadar o amenințare pentru interesele României. Pe de o parte, succesul populiștilor forțează așa-numitele partide mainstream să își înăsprească pozițiile față de imigranți în general și de români în special. Consecința nedorită pentru România va fi faptul că aderarea la spațiul Schengen de liberă circulație va deveni mai dificilă. Guvernul Ponta a renunțat practic la orice demers de a avansa în dosarul Schengen, iar ascensiunea extremismului xenofob nu va ușura lucrurile.
Citește si: Cum vor partidele să obțină voturi pentru Parlamentul European

În al doilea rând, toate aceste partide au o afinitate neobișnuită pentru Vladimir Putin și Rusia, ceea ce poate reprezenta o amenințare serioasă la adresa securității naționale a României. La sfârșitul săptămânii trecute, procurorul general al Ungariei i-a cerut lui Schulz, în calitate de președinte al Parlamentului European, ridicarea imunității eurodeputatului Jobbik, Bela Kovacs, pentru spionaj în favoarea Rusiei. Kovacs este numărul trei pe lista Jobbik și în calitatea sa de europarlamentar vizita o dată pe lună Moscova. Este totodată și trezorierul așa-numitei Alianțe pentru Mișcările Naționale Europene, din care mai fac parte Frontul Național, Partidul Național Britanic, Ataka, și Flama Tricoloră, o formațiune neofascistă italiană. Cum Jobbik și-a făcut în mod activ campanie în Transilvania, amenințarea naționalistă este cât se poate de concretă.

În sfârșit, în acest context extremist, este șocant faptul că PSD a ales pentru aceste alegeri europene mesaje naționaliste precum „Mândri că suntem Români” și ”Pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană”. Este ca și cum PSD ar fi preluat mesajul antieuropean al adversarilor României.

Uniunea Europeană va merge înainte, poticnit, cu erori și gafe, cum am arătat la început. Dar dacă românii vor să aibă un cuvânt de spus asupra viitorului european și asupra rolului pe care îl joacă România pe acest continent complicat, atunci ar trebui să iasă duminică la vot.
Sursa: http://www.romanialibera.ro/politica/uniunea-europeana/mizele-alegerilor-europene-pentru-romania-335747
………………………………………………………………………………………………
un vot
Nu mergi la vot? Uite cine va alege în locul tău:

Cine votează, Dumnezeule atotputernic!

Orwell despre vot

Ea votează. Și votează dreapta. Știe că stânga este ineficientă. Cine se gândește la prostii, de zece ori ÎNGERAȘUL!

ea votează

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: