Nu ne grăbim cu vânzarea terenurilor agricole la 1.ian.2014?

Desigur, primul meu motiv este neîncrederea totală în clasa politică și în ce le puie capul. Poate cineva să-mi arate ceva concret făcut cu banii din privatizări în ultimii 23 de ani?

Până acuma am văzut mai multe variante ale legii, una mai proastă ca alta.
Prima neîncredere: Achizițiile vor fi făcute sub supravegherea unei autorități în subordinea premierului Ponta. Practic Ponta și famiglia usl-istă pune monopol pe terenurile private. Cu toate consecințele care decurg din asta.

Nu ne grăbim?Tinerii care aleg să înceapă o nouă viaţa în mediul rural şi, în acelaşi timp, să se apuce de agricultură, pot primi un sprijin de la Uniunea Europeană şi de la Guvernul României. Până acum, acesta a fost de 40.000 de euro, însă de anul viitor suma ar putea creşte la 70.000 de euro. Beneficiari pot fi tinerii care au până în 40 de ani şi minimum un an de experienţă în agricultură. Ei trebuie să fi absolvit minimum zece clase, să aibă un teren agricol şi un plan de afaceri.
Nu le tăiem șansa acestor tineri de a-și cumpăra un teren mai ieftin pe care să poată începe propria afacere agricolă cu cei 70.000 Eur?

Cei din Dobrogea unde s-a făcut parcul de eoliene și-au vândut pământurile pe un preț pe care puteau să-l ia în fiecare an chirie, dacă arendau terenurile. Așa au ajuns asistați social, că bănuții i-au terminat repede.
Iacă și un alt motiv: Investitorii chinezi, şi-au anunţat intenţia să cumpere anual de pe piaţa locală 3 milioane de porcine, 3 milioane de ovine şi 500.000 de capete de bovine.
Valoarea de piaţă a unui asemenea număr de animale se ridică la 1 miliard de euro, potrivit calculelor ZF. Spre comparaţie, exporturile agroalimentare româneşti cumulează 4,5 miliarde de euro anual.
Ar fi rău ca țăranii să crească animale și să le poată și ei vinde în loc să fie asistați social?

Românii pot fi învățați, dacă au politicieni interesați.
Am urmărit prețurile în ultimul an, sunt în creștere.
Dar, sunt de trei până la șapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din țările europene. Un ha teren de calitate și bine irigat ajunge la 6.000 de euro în România, în timp ce în țările europene dezvoltate prețurile sunt cuprinse între 10.000 – 15.000 de euro pe hectar.
Prețurile medii oscilează între 1.500-2.700 euro/hectar,( după zonă, grad de concentrare, calitatea soli, etc)
O analiză Confindustria România estimează pentru terenurilore agricole un trend ascendent.
În perioade de criză oricum nu vinzi, că vinzi ieftin, ci cumperi…

UE ne mai păsuiește trei ani, dacă cerem asta.
Păsuită sau nu, Ungaria nu vinde teren agricol decât etnicilor maghiari, Bulgaria nu vinde străinilor, Ucraina închiriază. Pe aceeași motivație: populație săracă, ar vinde prost.
În fond fiecare proprietar face ce vrea, va suferi singur consecințele.
Alceva mă preocupă pe mine:
De ce există un atât de mare interes față de proprietatea privată de terenuri deținute de români și de ce nu se manifestă același interes și pentru proprietatea publică a statului care până în prezent era reglementată de bine de rău, iar acum în curând va fi transferată la consiliile județene care vor decide fără opreliști cum să o prăduiască. Cine le poate controla? De ce mă controlează statul pe mine și nu ce se întâmplă cu proprietatea publică a statului?

Da, am mai auzit asta. Tipul care a cumpărat stațiunea Herculane a plecat cu ea de aici? NU. Dar a cumpărat-o doar pentru că are la el acasă o stațiune cu aerul, apele ca Herculane și plătește vreo 10 milioane eur impozite la stat. N-a vrut concurență în zonă și a falimentat Herculane.
Banii i-au topit politicienii, noi cu ce am rămas?
Rusul când a cumpărat o uzină de prelucrat oțeluri speciale, a plecat cu uzina acasă? NU. A falimentat-o și a vândut-o pe nimic. Nu voia decât să nu aibă concurență în zonă.

Regimul Iliescu-Năstase a acceptat în genunchi condiţiile impuse nouă pentru ca România să capete statutul de colonie modernă în UE.
Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007, se stipulează că România a acceptat clauza referitoare la liberalizarea pieţei terenurilor agricole, începând cu 1 ianuarie 2014
În privinţa vânzării terenurilor la străini sunt mai multe ţări (Franţa, Germania, Austria, ş.a.) care au interzis această vânzare, iar mai multe ţări din U.E. au negociat şi înscris în Tratatele de aderare termene lungi până la care să treacă la liberalizarea pieţei terenurilor agricole, la care au adăugat încă o perioadă de mai mulţi ani de prelungire a aplicării acestei prevederi. Recent, în Ungaria s-a modificat Constituţia şi s-a înscris interzicerea dreptului de vânzare a pământului unguresc la străini.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care a acceptat un termen foarte scurt pentru a trece la vânzarea terenurilor agricole la străini.
România nu a cerut şi nu a obţinut o derogare de la termenul asumat prin Tratatul de aderare.
Niciuna dintre ţările care au aderat la Uniunea europenă în anul 2004, înaintea României, nu a trecut şi nici nu va trece la vânzarea terenurilor agricole începând cu anul 2014 ci mult mai târziu şi cu clauze legale care, practic, vor face imposibilă achiziţionarea de către străini a terenurilor agricole.
De exemplu, în Polonia a fost adoptat un pachet legislativ care se împleteşte cu hotărâri ale administraţiei locale care fac imposibilă cumpărarea de către străini a unui metru pătrat de pământ.
Nu vă puneți o întrebare elementară: Dacă Germania nu vinde, de ce impune României să-și vândă terenurile agricole?

………………………………………………………………………………………………..
Parte dintr-un interviu cu Mircea Coșea, profesor ASE , directorul general al Institutului National de Administratie (INA), secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor.

– Exista un accent pur romanesc al crizei?

– Exista o criza romaneasca, nu doar un accent! Romania este astazi atacata de o criza internationala, dar ea este in criza de foarte mult timp. Romania este marcata de un indicator vizibil, dar pe care nimeni nu-l baga in seama, si anume, deficitul contului curent. Noi consumam, traim mai bine decat am putea, pentru ca ne imprumutam foarte mult, suntem datori in mare masura pentru tot ceea ce mancam. Criza in Romania este dovedita prin faptul ca peste 70% din bunurile pe care le consumam zilnic, de la alimentatie pana la vestimentatie si utilitati, sunt din import. Este o situatie care s-a mai intalnit in istoria economiei numai in Germania, in 1946. O tara distrusa de razboi importa 70% ca sa manance. Exact cum facem noi astazi, in timp de pace.

„Noi am considerat ca planificarea este o metoda comunista. Nu-i adevarat. Nici o tara normala nu functioneaza fara planificare”

– Ce a provocat aceasta grava situatie?

– Lipsa de strategie si de conceptie pe termen lung, pe care Romania a dovedit-o din 1990, pana in prezent. Sa va dau un exemplu: investitiile straine. Noi ne-am bucurat de fiecare dolar adus in Romania, ca investitie, de orice investitor. Guvernele succesive, indiferent de culoarea politica, se laudau fiecare cu investitiile straine atrase, fara nici o cenzura. Ei bine, am primit exact tot ce nu trebuia sa primim: industrii de componente si piese de schimb, care depind suta la suta de industria si pietele straine; intreprinderi mici si medii, care nu fac decat sa confectioneze si sa asambleze, transformandu-le pe romance in croitoresele Europei; ramuri refuzate de altii, energo-intensive si cu forta de munca slab calificata, cum ar fi industria cimentului si siderurgia. Deci, ne-am incarcat economia cu elemente fara perspectiva, in raport cu tendinta internationala, ajungand, pe deasupra, sa fim legati de recesiunea altora, ca o victima colaterala a pietelor din Vest. Asadar, nu avem o conceptie despre dezvoltarea Romaniei in viitor.

– In acest context, care mai sunt resursele Romaniei?

– Doar doua: pamantul si oamenii. In acest context, noi ce facem? Distrugem invatamantul; de 20 de ani, acesta merge numai in jos, incat a ajuns sa fie comparabil cu invatamantul din secolul al XIX-lea. Absenteismul scolar si analfabetismul au reaparut, iar agricultura este un domeniu total uitat. Nu avem o politica agricola, o conceptie a dezvoltarii agriculturii, care trebuie sa faca pasul de la subzistenta la export. Noi ar trebui sa avem agricultura ca prima forta de export a tarii. Pe cand noi inca nu stim cum organizam cultivarea pamantului. Sunt probleme nerezolvate, care ne apartin noua si nu pot fi prezentate ca elemente ale crizei mondiale. Toate acestea se adauga la faptul ca nu mai avem capital romanesc. Toate bancile sunt cu capital strain. Tot ceea ce avem am vandut strainatatii. Chestiuni care devin un mare pericol pentru tara in situatii de criza. Nici o tara nu si-a desfiintat, ca Romania, centrul de gandire strategica si economica, numita planificare. Noi am considerat ca planificarea este o metoda comunista. Nu-i adevarat. Nici o tara normala nu functioneaza fara planificare ca metoda de piata. Deci, sunt destule elemente care ma fac sa am un sentiment de apasare, cand vad ca altii reusesc sa faca, iar noi suntem in situatia in care primul ministru spune in mod clar ca guvernul a avut dificultati, in aprilie, de a plati salariile si pensiile. Asta inseamna faliment.

– Daca guvernul are dificultati in a elabora o strategie corecta de iesire din criza, de ce nu preia modelele altora, validate de timp?

– Intr-adevar, exista o multitudine de astfel de strategii, pe care unii le pun in practica mai binisor sau mai greu; exista strategii celebre, cum sunt programul german, francez sau american. La noi, lucrul acesta a fost total uitat, pentru ca, in prezent, criza este un element de campanie electorala, pana la sfarsitul anului. A aparut o expresie clara a neintelegerii interesului national de catre personajele principale din politica si din economie, si acest lucru ma deranjeaza profund. Ele nu dovedesc solidaritatea necesara in astfel de situatii.

„Descentralizarea aplicata acum va face ca diferentele dintre zone sa fie din ce in ce mai mari. In al doilea rand, vom asista la tendinta unor zone de a se dezlipi de centru, punand in pericol coeziunea statului”

– Ce inseamna solidaritate in timp de criza, domnule ministru?

– Solidaritate inseamna ca greutatea crizei nu trebuie sa cada mai mult pe unii si mai putin pe altii, si mai inseamna ca este anormal sa introduci impozite si taxe noi, care blocheaza locurile de munca, cum este impozitul forfetar; inseamna ca este anormal sa ceri sporiri de salarii care nu se pot realiza. Clasa politica trebuie sa inteleaga ca interesul national nu este dependent de rezultatul alegerilor, ci de o anumita gandire comuna privind iesirea tarii din criza. Toata aceasta cearta politica ce are loc in preajma alegerilor demonstreaza ca nici un partid politic nu are un program serios de iesire din criza. Au, in schimb, programe de castigare a alegerilor, ceea ce este cu totul altceva.

– Recunoasteti ca exista, totusi, si un element pozitiv in vremuri tulburi? Este vorba de Banca Nationala.

– Eu sunt unul dintre cei care au laudat intotdeauna Banca Nationala. Am apreciat mult doua elemente care au avut rolul de a echilibra economia. In primul rand, politica de supraveghere a celorlalte banci comerciale, foarte bine orientata. Daca nu exista aceasta exigenta, sucursalele bancilor straine ar fi transferat banii in strainatate, la primul semn de criza. In al doilea rand, am apreciat politica ratei de schimb. Chiar si supraevaluarea, la un moment dat, a monedei nationale, a avut un scop precis: cresterea competitivitatii produselor romanesti la export. Altfel spus, industria romaneasca nu s-a mai putut baza, la export, pe diferenta de curs valutar, ci a fost obligata sa creasca substantial calitatea marfurilor. Desi nu a avut toate efectele scontate, masura a avut un impact pozitiv notabil.

– Cum comentati descentralizarea si deconcentrarea promovate de guvern, in miezul fierbinte al crizei?

– Descentralizarea este un principiu al UE si ne-a fost impus. Grivei, cum se spune, trebuie sa-l accepte, desi la noi nu este inca timpul sa trecem la o descentralizare de tipul celei care se preconizeaza. In primul rand, pentru ca nu este sprijinita de factorul financiar. Cum se va descurca Vasluiul, de exemplu, cu dascalii, medicii si politistii care vor trebui platiti din fonduri locale? Descentralizarea aplicata acum va face ca diferentele dintre zone sa fie din ce in ce mai mari. In al doilea rand, vom asista la tendinta unor zone de a se dezlipi de centru, punand in pericol coeziunea statului. Ne vom trezi cu zone care se vor autonomiza. In concluzie, la aceasta data, sunt foarte rezervat si cred ca este un pas facut prea rapid.

– Ar putea agricultura si serviciile sa ne salveze din situatia actuala?

– Este credinta mea de suta la suta. Toate studiile existente azi in lume arata ca, la nivelul anilor 2018-2020, vom intra intr-o noua criza – criza alimentara. Este inevitabila. Marii castigatori vor fi cei care vor avea o agricultura de export. Avand acest avantaj, Romania ar putea sa devina ceea ce azi sunt tarile exportatoare de petrol, pentru ca alimentele vor fi la fel de scumpe ca petrolul. Dar ca sa poti ajunge acolo, trebuie sa incepi de pe acum, ori inca nu se vede nimic, nu stim nici ce sistem de agricultura o sa facem.

http://www.formula-as.ro/2009/869/sp…ti-criza-11112

Anunțuri

Scrisoare deschisă către Parlamentul României

Domnilor parlamentari. Văd că mai faceți încă o comisie care să analizeze împrumutul Ioanei Băsescu.
Înțeleg că nici premierul și nici dvs. nu știți cum se dau creditele la o bancă. Cele între 700.000- 2,5 milioane Eur sunt aprobate nu de directorul Ghiță sau cum naiba îl cheamă, ci de Comitetul director al băncii, din care fac parte oameni din diferite partide politice, creditele peste 2,5 milioane Eur sunt aprobate de Consiliul de Administrare al băncii. Și nu s-a dat un credit în acest an, ci 323 de credite la persoane fizice.
CEC-ul poate fi controlat eventual de Ministerul de Finanțe, dar acesta nu se poate amesteca într-un împrumut acordat unei persoane fizice, și de către un singur departament al Băncii Naționale. Dosarul de împrumut acordat unei persoane fizice fiind secret. Deci ce veți realiza cu cele două mărețe comisii?
Veți reuși să discreditați CEC-ul ca bancă. Și este singura bancă românească. Toate băncile străine care au filiale la noi în țară acordă împrumuturi cu dobânzi mai mari decât în oricare altă filială de-a lor, din țara lor sau din altă țară.

Discreditarea CEC înseamnă pierderi de bani. Fiind bancă de stat pierderile sunt suportate de noi, cetățenii.
Nici de voi și nici de directorul CEC, Ghețea, care are un contract beton cu statul și dacă-l enervați vă mai poate cere și despăgubiri pentru defăimare publică.
Ce naiba poate pierde CEC-ul la acest credit, când s-a cumpărat un teren cu 50 de bani/mp și peste câteva luni se poate vinde la de trei patru ori prețul acesta! Aveți vreo problemă cu calculele?
300 hax180 Euro/ha/an=54.000 Euro/an din subvenții plus 300 ha x 700 Euro/ha/an =210.000 Euro/an profit , deci venituri totale de 264.000 Euro/an. Rezultă că rata de 80.000 Euro/an poate fi platită lejer.
Sunteți de rușinea națiunii. Se pierde contractul Bechtel, nu ați făcut o comisie sau o sub-comisie, vă trimite premierul un proiect de lege specială pentru RMGC și nu ați făcut gălăgie pentru un gunoi de proiect, și dacă o persoană fizică, pardon, 323 de persoane fizice au obținut împrumuturi de peste un milon eur, se fac două anchete?!
Ne îndreptăm cumva spre Coreea de Nord, sau URSS?

Mai bine l-ați chema la o comisie pe premierul Ponta care face un proiect de vânzare a terenurilor agricole revoltător de nedrept.
Adică cumpărătorul român este discriminat din cauza vârstei.
Cumpărătorul român este discriminat și după localitatea în care locuiește.
Cumpărătorul român este discriminat și din cauza faptului că nu este agricultor.
Adică, domnilor parlamentari, mie premierul Ponta îmi interzice dreptul de a cumpăra teren în țara mea, pentru că sunt IT-ist și nu agricultor.
Peste 15 ani nu vor mai fi bani de pensii în țara asta, de ce să nu pot eu face acum o investiție, din moment ce acel teren va fi lucrat și cu impozitul plătit? De ce nu poate dormi guvernul bine dacă un om vrea să facă o investiție pentru pensie în țara asta?
Vreți să țin banii la bănci, nu am încredere în ele. Refuz să plătesc bani pentru că mi se administrează economiile. Refuz să lucrez cu bănci care iau în țara mea dobânzi mai mari decât în alte țări.
Vreți să cumpăr aur și pietre prețioase ca să aibă hoții motiv să-mi spargă casa? Nu doresc și nu suport tinichelele.
Vreți să investesc într-un apartament ca să am bătăi de cap cu chiriașii și să-mi distrugă un cutremur investiția? Nu, mulțumesc.
Vreau să investesc în terenuri agricole.

De fapt se urmărește falimentarea CEC și/sau înlocuirea directorului CEC cu un USL/ist.

Vreți să vă jucați de-a sub-comisiile și comisiile? Poftiți subiecte serioase:
Tinerii care aleg să înceapă o nouă viaţa în mediul rural şi, în acelaşi timp, să se apuce de agricultură, pot primi un sprijin de la Uniunea Europeană şi de la Guvernul României. Până acum, acesta a fost de 40.000 de euro, însă de anul viitor suma ar putea creşte la 70.000 de euro. Beneficiari pot fi tinerii care au până în 40 de ani şi minimum un an de experienţă în agricultură. Ei trebuie să fi absolvit minimum zece clase, să aibă un teren agricol şi un plan de afaceri.
De ce nu ați făcut o sub-comisie și o comisie specială care să analizeze cum se poate face ca tineri români (nu mă refer la apartenența etnică) să poată accesa acești bani și să rămână în țară? Ne pleacă copiii la slugărit prin Europa și voi faceți comisia lu pește ca să-l înlocuiți pe Ghiță, în loc să-i ajutați pe tineri să rămână acasă și să câștige bani. Apăreți la televiziuni cu toate prostiile din lume, dar nu faceți o prioritate din atragerea de fonduri europene și din stabilirea tinerilor în țară, deși se știe că banii de pensii mai ajung vreo 15 ani în România.

De fapt se urmărește falimentarea CEC și/sau înlocuirea directorului CEC cu un USL/ist.

Pentru un kilometru de asfalt de pe care e îndepărtată zăpada românii plătesc 5.300 de euro, un tarif piperat, Finlandezii plătesc pentru aceleaşi servicii 1.200 de euro pe kilometru, într-o ţară în care e iarnă opt luni pe an!

Anul trecut s-au tăiat ilegal 120.000 metri cubi de lemn. Un studiu Greenpeace arată că au fost înregistrate, în anul 2012, peste 19.500 de furturi, adică o medie de 53 pe zi. În trecut, cele mai multe defrişări ilegale s-au întregistrat în judeţele din Moldova, în schimb, în prezent, infractorii şi-au mutat activitatea în sud-estul ţării şi pun la pământ pădurile din judeţul Prahova. Doar în anul 2012, peste 120.000 de metri cubi de lemn au fost vânduţi pe piaţa neagră.
Prinţul Charles ne critică nepăsarea

Prinţul Charles ne-a mustrat pentru că nu ne protejăm pădurile, iar autorităţile închid ochii în faţa defrişărilor. “Pădurile sălbatice virgine din Munţii Carpaţi, de o frumuseţe extraordinară, pot să dispară cu rapiditate. În anumite zone deja e prea târziu şi situaţia se înrăutăţeşte în fiecare zi. Se estimează că Uniunea Europeană pierde 3 ha de pădure virgină pe oră, inclusiv în România”, a declarat prinţul Charles.

Firmele care decid să investească în România plătesc taxe totale în valoare de 43% din profitul pe care îl obţin, situaţie mai împovărătoare decât în alte 20 de ţări din Europa, printre care Polonia, Croaţia, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Norvegia şi Danemarca. Iar creşterile de taxe de anul viitor sunt justificate de premierul Victor Ponta prin ideea că povara fiscală din România e printre cele mai mici din Europa, idee contrazisă, potrivit realitatea. net, atât de investitori şi specialişti, cât şi de raportul Doing Business 2014, realizat de Banca Mondială. Cea mai mare parte din povara fiscală o reprezintă tocmai taxele pe muncă, de 31,5%.

Ați făcut vreo comisie ca să vedeți de ce guvernul alungă investitorii?
…………………………………………………………………………………………
Ce înseamnă să ai politicieni și o bancă proprie pentru o țară.
Imediat după război cand totul era ruină, radiații, rană şi foamete, şi chiar împaratul (văzut de japonezi ca de esenţă divină), ca simbol al naţiunii, era prizonier, trebuia informat poporul de realitate. S-a introdus în fiecare casă un radio. Toata ziua se explica japonezilor care este realitatea şi că numai munca poate scoate ţara la liman. Se sconta că, oricum, cineva din familie va asculta. Aşa s-a creat o naţiune EDUCATĂ, o națiune informată. O naţiune informata asupra realitaţii. La noi n-ar fi nevoie de radiouri, în aproape fiecare casă exista azi un televizor. Ce folos, dacă televiziunile mint şi dezinformează?…
Cum au procedat japonezii după război, când totul era ruină, radiații, rană șii foamete, japonezii au fost rugați să își depună banii în băncile japoneze, pe termen cât mai lung, cu o dobândă bună, pentru că Japonia are nevoie de bani ca să se reconstruiască. Japonezii au înțeles și iată unde e Japonia.
Japonia a dat 18 laureați ai Premiului Nobel, în chimie, medicină, literatură și fizică.
Rata de școlarizare în Japonia este de 100%, în consecință rata șomajului este mai mică decât în alte state.
Și acuma priviți, ce ați făcut voi din România mea.

O cină romantică

Eu nu aș îndrăzni. O face Vlad Mixich, ministrului Nicolaescu: o cină romantică într-un spital din Craiova.
image-2013-11-18-16052622-0-cina-spital-craiova
In cele doua galeti, colorate intr-un rosu apetisant, se afla ceaiul care urmeaza sa fie servit pacientilor. Maglavais-ul din dreapta are o provenienta incerta si autorul fotografiei nu a indraznit sa-l testeze. Feliile de paine (care nu se vad in imaginea publicata) sunt armonios ordonate intr-un lighean asezat dedesubt.

Fotografia a fost facuta saptamana trecuta intr-un important spital din Craiova, aflat in subordinea directa a Ministerului Sanatatii condus de Eugen Nicolaescu.

Este politicianul care, tot saptamana trecuta, incercand sa-i convinga pe medici si asistenti sa nu intre in greva generala, facea “un apel catre profesionistii din sistemul sanitar sa dea dovada de responsabilitate fata de pacienti si sa nu afecteze, prin actiunile lor, buna functionare a sistemului sanitar”.

Si daca doriti cumva ca, dupa o masa copioasa, sa va spalati pe maini sau sa va relaxati cu o baie fierbinte, puteti alege linistiti din facilitatile prezentate mai jos.

Fotografiile sunt facute de pacienti in spitalele romanesti de stat ale anului 2013.
image-2013-11-18-16052629-0-cada-spital-bucuresti

image-2013-11-18-16052628-0-dus-spital-iasi

Luna cadourilor a început: cadouri MARI de la Guvernul USL

Guvernul se grăbește să vă facă daruri de Crăciun: urcă accizele, impune impozitul pe construcții, cresc redevențele și se reformulează noțiunea de microintreprindere
Accize:
-Pentru benzina cu plumb, acciza se majorează la 637,91 euro / tona, de la 547 euro / tona. Procent majorare = 16,6%.
-Acciza la benzina fără plumb se majorează la 557,91 euro / tonă de la 467 euro / tonă. Procent majorare = 19,4%.
-Pentru motorină, acciza se majorează la 473,85 euro / tonă de la 391 euro / tonă. Procent majorare = 21,2%.
Nu este aceasta singura majorare pentru accize, toate celelalte accize aplicate la alte produse se vor majora, datorită schimbării modului de calcul a cursului de schimb. Accizele se calculeaza la cursul de schimb din prima zi a lunii Octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene.

Tot de anul viitor, companiile vor plăti ti un nou impozit pe constructii, de 1,5%.
La ce se aplica acest impozit?
-la toate constructiile regasite in grupa 1 din catalogul mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2139/2004 cu modificari ulterioare.Deci intră la plată toate construcțiile de la speciale, șoproane, betoane sau alte construcții.
Procentul este de 1,5% din valoarea contabila bruta a constructiilor. Vă place, dlor intreprinzători?

Cu privire la majorarea redevențelor miniere. Redevențele prevazute la art. 45 din Legea minelor nr. 85/2003, suferă cresteri, dintre care amintim:
– o cotă procentuala de 5% din valoarea productiei miniere pentru carbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le insotesc, gaze necombustibile, namoluri și turbe terapeutice;
– o cotă de 4% pentru carbuni;
– o cotă de 6% pentru metalele nobile. ( Probabil s-a stabilit redevența pentru Rosia Montana).

Teoretic, redevența crește. Dat fiind că dăm cadou metalele rare din zăcămintele aurifere, tot proștii planetei am rămas.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16049769-guvernul-publicat-vineri-dupa-amiaza-ordonanta-prin-care-majoreaza-accizele-impune-imp

În traducere liberă: USL ați votat, socialism cu față umană ați căpătat!
La un calcul simplu, luând în serios declarația că avem cca 1.200.000 bugetari și cca 900.000 de bugetari au salariu maxim 1.500 lei, cum s-a publicat, cât au restul de 300.000?! Cinci, zece, douăzeci uneori chiar 50.000 EURO/luna?!
Putea USL să ne slăbească cu atâtea impozite? Da, ajungea să scoată la lumină economia subterană, care depășeste 40 miliarde de euro. Să absoarbă banii europeni, să încaseze corect taxe și impozite.
Se pare însă că USL dorește o țară de asistați social. O astfel de țară e mult mai ușor de condus și de manipulat.

Și un comentariu la obiect:
Unii susțin că statul trebuie să ofere un bun public mai aparte – stabilitatea macroeconomică. În acest sens investițiile publice trebuie să crească atunci când economia în ansamblu funcționează sub potențialul său. Dacă ne uităm fără prejudecăți etatiste la cazul României, vedem că inclusiv în acest domeniu statul ajunge să dețină un rol doar fiindcă, mai întâi de toate, reușește să omoare mediul privat. România are una din cele mai ridicate poveri fiscale din lume. Banca Mondială socotește această povară atât în funcție de procentul în sine al impozitării dar și de dificultatea concretă a plății taxelor (costuri contabile ș.a.). În clasamentul pe națiuni realizat de această instituție România ocupă locul 136, învecinându-se cu Zimbabwe și Burundi. Concluzia? Ni se spune că trebuie să plătim taxe pentru ca guvernul să stimuleze economia deoarece… mediul de afaceri nu mai mișcă sub povara fiscalității!

Sursa: Bogdan Glăvan, http://www.contributors.ro/economie/taxe-pentru-ce/

Cel mai mare jaf de pe Terra! 6.300 de miliarde de euro valoarea reală a zăcămintelor de la Roșia Montană!( ep.I)

Cel mai mare jaf de pe Terra! 6.300 de miliarde de euro valoarea reală a zăcămintelor de la Roșia Montană!( ep.I)

Dacă am împărți suma la numărul de români aflați pe TERRA ( aprox 30 de milioane) , fiecârui român în parte i-ar reveni 2 milioane de dolari!!!

Cel mai important e că s-a aflat care-i miza. Acum știm pentru ce luptăm!!!
Lăsând la o parte ceea ce vor politicienii corupți în frunte cu Ponta, e cazul să decidem noi ce avem de gând? Senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre “48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea!!!
jaf3Deci ce facem cu Roşia Montană?
1. O dăm la “fier vechi”, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6300 de miliarde de dolari.
3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
jaf4De ce 6,3 trilioane de dolari?( 6300 de miliarde de $!!!!)

Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora.
Nr. crt.

Număr atomic

Element

Simbol chimic

Pret USD / 100 grame

Pret USD / 1 gram

Cantitate per tona minereu

Valoare element per tona minereu
Litiu
Beriliu
Scandiu
Titan
Vanadiu
Crom
Cobalt
Nichel
Galiu
Germaniu
Arsen
Rubidiu
Strontiu
Ytriu
Zirconiu
Niobiu
Molibden
Rutheniu
Paladiu
Argint
Cadmiu
Cesiu
Lantan
Ceriu
Praseodim
Neodim
Samariu
Europiu
Gadoliniu
Disprosiu
Erbiu
Tuliu
Yterbiu
Hafniu
Tantal
Osmiu
Platina
Taliu
Bismut
Thoriu
Uraniu

TOTAL

28.973,91 USD / tona minereu
TOTAL

lipsesc date despre concentraţie sau preţuri (thoriu, uraniu)
TOTAL

lipsesc date despre prezenţă şi concentraţie

Cantitatea ce vrea RMGC-ul lui Ponta să fie exploatată e de 218 milioane de tone….ori 28.973,91 $ = 6300 MILIARDE $!!!! …însă la foarte multe elemente lipsesc date despre concentrație, date despre prețuri dar și date despre prezență!

Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente. Senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre “48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea.
Element

Utilizari
Litiu
– aliaje de lagăre (împreună cu sodiul și calciul)
– dezoxidant, desulfurizant și degazant pentru cupru
– prepararea tritiului 3H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare
– baterii și acumulatori electrici
– lubrifianţi pentru temperaturi înalte

Beriliu
– transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru radiaţii X
– în industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale
– în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni
– aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile

Scandiu
– aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente sportive şi de pescuit
– în rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmărire)
– ca îngrăşământ

Titan
– aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare cu reacţie, proiectile, nave spaţiale)
– costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari
– uz militar
– procese industriale (chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)
– medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar)
– bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară
– pigment TiO2 pentru vopsea albă

Vanadiu
– aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică
– aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori
– catalizator pentru anumite reacţii chimice

Crom
– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la rupere
– galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a sticlei, detergenţi

Cobalt
– izotopul radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma
– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi motoare, galvanizare
– pigmenţi albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei
– aliaje cu Samariu pentru magneţi permanenţi

Nichel
– aliaje de oţel inoxidabile
– baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH
– magneţi permanenţi

Galiu
– termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului)
– spectacole de ”magicieni” (linguri care se topesc în palmă)
– semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi

Germaniu
– semiconductori, tranzistori şi circuite integrate
– spectroscopie şi detecţie infraroşie
– catalizatori şi aliaje

Arsen
– semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori
– ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie
– măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru alice)
– pirotehnie (focuri albe – indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)

Seleniu
– catalizator pentru multe reacţii chimice
– industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu
– celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili
– îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel
– şampoane anti-mătreaţă
– medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare

Rubidiu
– fotocelule, tehnica vacuumului
– artificii (culoare roşie)
– sticlărie şi ceramică
– datarea rocilor cu 87Ru

Strontiu
– pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare
– ceasuri atomice
– producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color
– pasta de dinţi, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv

Ytriu
– pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice
– îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu
– izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la tratarea diferitelor tipuri de cancer
– fabricarea superconductorului YBCO (la – 178 OC)
– filtre pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi
– fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)
– camere de ardere pentru motoarele de rachetă

Zirconiu
– stomatologie şi implantologie, bijuterii
– moderator pentru reactoarele de fisiune
– catalizator în multe reacţii chimice
– în aliaj cu Li se foloseşte pentru absorbţia CO2

Niobiu

– obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare
– motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte
– obtinerea de superconductori
– bijuterii

Molibden
– creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune
– fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate
– catalizator în industria petrolieră
– fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi röntgen

Rutheniu
– este folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului
– în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la coroziune
– un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor
– este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd
– catalizator pentru multe reacţii chimice
– bijuterii, computere
– izotopul radioactiv 106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale

Rodiu
– element de aliere pentru platină
– catalizator pentru anumite reacţii chimice
– strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii
– contacte electrice

Paladiu
– catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră
– instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri
– purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)

Argint
– este folosit în electrotehnică şi electronică
– numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi
– stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă

Cadmiu
– baterii NiCd
– aliaje pentru lagăre
– electroplacare
– pigmenţi, televizoare alb-negru şi color
– celule fotovoltaice (împreună cu Te)

Cesiu
– izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru secundă
– substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării
– izotopul radioactiv 133Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie
– generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică
– aparate pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori
– utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie
– izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (”bombe murdare”) – atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică

Lantan
– este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La)
– catalizator în cracarea petrolului
– ochelari pentru infraroşu, lentile pentru telescoape

Ceriu
– aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete
– catalizatori pentru automobile
– medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi imunosupresive

Praseodim
– este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene
– este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride
– aliaje pentru motoare de avion
– ochelari pentru sudori şi suflătorii de sticlă
– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
– stroboscoape

Neodim
– magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio
– lasere pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor
– ochelari de protecţie pentru suflătorii de sticlă
– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă

Samariu
– magneţi permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare
– catalizator pentru unele reacţii chimice
– lasere cu raze X
– datare radioactivă
– izotopul 149Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare
– izotopul radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer
– superconductori

Europiu
– tuburi fluorescente, monitoare
– absorbant în reactoarele nucleare
– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote

Gadoliniu
– îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor
– aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor
– substanţe de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică

Terbiu
– monitoare TV şi display-uri pentru smartphone
– substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă
– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobacnote
– filme pentru înregistrări magneto-optice
– magneţi pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene
– microfoane, fibră optică

Disprosiu
– materiale absorbante pentru reactoare nucleare
– senzori, microfoane, traductori
– fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor
– lămpi de mare putere pentru cinematografie
– laseri

Erbiu
– bare de control în reactoare nucleare
– pigmenţi pentru sticlărie
– filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroşie
– lasere medicale

Tuliu
– surse portabile de raze X
– lasere, aliaje speciale cu alte metale rare
– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote

Yterbiu
– surse portabile de raze X
– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil
– laseri
– catalizatori în industria chimică
– detectori seismici

Hafniu
– bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine
– lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice
– aliaje speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă
– procesoare pentru computere

Tantal
– filamente pentru tuburi vidate
– condensatoare şi rezistenţe de mare putere
– instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare
– oţeluri refractare

Osmiu
– aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice
– implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe

Iridiu
– fabricarea creuzetelor
– aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor
– aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe
– contacte electrice de mare putere
– izotopii radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului

Platina
– confecţionarea bijuteriilor
– echipamente de laborator, medicină dentară
– contacte electrice, magneţi permanenţi
– catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie

Aur
– bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare
– preparate culinare extravagante
– scuturi pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale
– microelectronică, tehnică fotografică
– izotopul radioactiv 198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer

Mercur
– termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice
– cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide
– explozibili brizanţi
– pigmenţi, semiconductori
– extragerea aurului, argintului şi a platinei
– lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete

Taliu
– raticide şi insecticide
– semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice
– detectoare de radiaţie gamma

Bismut
– medicină, cosmetică
– detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor
– muniţie

Thoriu
– combustibil pentru reactoare nucleare
– ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte
– lentile şi echipamente ştiinţifice

Uraniu
– uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive
– combustibil pentru reactoare nucleare
– bombe nucleare de diferite tipuri

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.
Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
Notă: Valorile totale sunt rotunjite.
Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.
Rezerve exploatabile: în tabelul din link. http://inforor.com/cel-mai-mare-jaf-…-montana-ep-i/

Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 1, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.

Proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor la care lipsesc date de prezență și concentrație (Tabelul 1) . Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar astea sunt doar speculaţii. În schimb, 6300 de miliarde de $ e o sumă minimă constatată prin calcul matematic simplu.

ing. Doru Apostol

Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Am facut aceasta adaugare la sugestia unui cititor, caruia ii multumesc.

Nota Redacției: Materialele puse la dispoziție de către dl.ing. Doru Apostol reprezintă un întreg, un studiu de o importanță vitală pentru toți românii oriunde s-ar afla ei pe glob. Munca acestui român merită nu doar stima și recunoștința noastră dar și popularizarea lor urgentă. Trimite mai departe acest studiu tuturor celor pe care-i cunoști! Dă like, distribuie pe facebook, trimite e-mail cu toate cele 3 episoade. Guvernul antiromânesc și antinațional nu doarme, jandarmii sunt în alertă, trupe de represiune stau la pândă și niciodată până când nu ne vom elibera…așa ceva nu va fi public pe canalele lor mass-media!

Sursa

apostoldoru.blogspot.ro

http://inforor.com/cel-mai-mare-jaf-…-montana-ep-i/

Metode de supraviețuire în caz de cutremur

Metoda de supravietuire in caz de cutremur

Cititi si transmiteti mai departe, ar putea salva viata voua si celor dragi.
Extras din articolul lui Doug Copp despre „Triunghiul vietii”, editat de Larry Linn.

„Numele meu este Doug Copp. Sunt seful Salvarii si Managerul pentru dezastre al Echipei Americane Internationale de Salvare (ARTI), cea mai experimentata echipa de salvare. Informatiile din acest articol vor salva vieti in caz de cutremur.
…………………………………………………………………………………….
M-am tarat in interiorul a 875 de cladiri prabusite, am lucrat cu echipe de salvare din 60 de tari, am fondat echipe de salvare in mai multe tari si sunt membru a mai multe echipe de salvare din diferite tari.
Am fost Expertul Natiunilor Unite in Micsorarea Dezastrelor (UNX051-UNIENET) timp de doi ani.
Am lucrat la fiecare dezastru major din lume din 1985, exceptand dezastrele simultane.
In 1996 am facut un film care a demonstrat metodologia mea de supravietuire ca fiind corecta.
Guvernul Federal Turc, orasul Istambul, „Universitatea din Istambul”, Case Productions si ARTI, au cooperat pentru a filma acest test stiintific.

Am prabusit o scoala si o casa cu 20 de manechini inauntru.
Zece manechini s-au „aplecat si acoperit” si 10 manechini i-am folosit in metoda de supravietuire numita „Triunghiul vietii”.
Dupa ce cutremurul simulat a avut loc, am intrat printre daramaturi si am intrat in cladire pentru a filma si a documenta rezultatele. Filmul, in care am practicat tehnicile mele de supravietuire sub conditii direct observabile si stiintifice, relevante pentru prabusirea de cladiri, au aratat ca ar fi fost 0% supravietuitori pentru metodele cu „aplecat si ascuns”.
Ar fi fost mai probabil 100% supravietuire pentru oamenii care ar fi folosit metoda mea, „Triunghiul vietii”. Acest film a fost vazut de milioane de telespectatori la televiziunea din Turcia si restul Europei si a fost vazut in USA , Canada si America Latina, pe programul TV RealTV.

Prima cladire in care am intrat, a fost o scoala in Mexico City, in timpul cutremurului din 1985. Toti copii erau sub bancile lor. Fiecare copil a fost zdrobit pana la grosimea oaselor lor. Ar fi putut supravietui daca s-ar fi intins jos, langa bancile lor, pe culoarele dintre banci. M-am intrebat de ce copiii nu erau pe culoarele dintre
banci. Nu am stiut atunci ca acelor copiii l-i s-a spus sa se ascunda sub ceva stabilit dinainte, cand cladirile s-au prabusit, greutatea tavanelor care au cazut pe obiectele de mobilier, le-au
zdrobit pe acestea din urma, lasand un spatiu sau vid langa ele. Acest spatiu este ceea ce eu numesc „triunghiul vietii”. Cu cat obiectul e mai mare, cu atat e mai puternic si se va compacta mai putin. Cu cat
obiectul se va compacta mai putin, cu atat va fi mai mare vidul (golul) si cu atat mai mare probabilitatea ca persoana care foloseste acest gol pentru siguranta nu va fi ranita.

Data viitoare cand priviti cladiri prabusite, numarati „triunghiurile” pe care le vedeti formate. Sunt peste tot. Este cea mai comuna forma pe care o vei vedea intr-o cladire prabusita. Sunt peste tot.
Am antrenat Departamentul de Pompieri din Trujillo (populatia de 750.000) cum sa supravietuiasca, sa aiba grija de familiile lor si sa-i salveze pe altii in caz de cutremur.

Seful salvarii din Dpartamentul de Popieri din Trujillo este profesor la Universitatea Trujillo. M-a insotit peste tot. Si-a dat declaratia personala: „Numele meu este Roberto Rosales. Sunt seful salvarii din Trujillo. Cand aveam 11 ani, am fost prins inauntrul unei cladiri prabusite. Aceasta situatie a aparut in timpul cutremurului din 1972, care a omorat 70.000 de oameni. Am supravietuit in „triunghiul vietii”, care a existat langa motocicleta fratelui meu. Prietenii mei, care au nimerit sub pat si sub mese, au fost zdrobiti si omorati. (da mai multe detalii, nume, adrese, etc.). Sunt exemplul viu al „tiunghiului vietii”. Prietenii mei sunt exemplul „aplecat si acoperit”.

DOUGG COPP sfatuieste:
1) Oricine care pur si simplu „se apleaca si se acopera” cand cladirile se prabusesc, este zdrobit si ucis.
De fiecare data, fara exceptie, oamenii care se pun sub obiecte, ca birouri sau masini, sunt intotdeauna zdrobiti.
2) Cainii, pisicile si copii mici sunt uneori in mod natural ghemuiti in pozitia fetala. Si tu ar trebui sa faci la fel in caz de cutremur. Este un instinct de supravietuire natural. Poti supravietui intr-un mic gol. Du-te langa un obiect, langa o canapea, langa un obiect mare si voluminos, care se va comprima intr-o oarecare masura, dar care va lasa un gol langa el.
3) Cladirile din lemn sunt cele mai sigure cladiri in timpul unui cutremur. Motivul este simplu: lemnul este flexibil si se misca cu forta cutremurului. Daca acea cladire din lemn se prabuseste, sunt create mari goluri de supravietuire. De asemenea, cladirile din lemn au mai putina greutate concentrata care se poate prabusi.
Cladirile din caramizi se vor sparge in caramizi individuale. Caramizile vor cauza multe rani, dar mai putine trupuri zdrobite decat lespezile din beton.
4) Daca esti in pat, pe timp de noapte si apare un cutremur, pur si simplu rostogoleste-te jos din pat. Un vid de siguranta va exista in jurul patului. Hotelurile pot obtine o rata mai mare de supravietuire in cutremure, daca pun un semn pe spatele usii fiecarei camere, spunandu-le ocupantilor sa se intinda pe podea, langa baza patului, in timpul unui cutremur.
5) Daca apare un cutremur in timp ce te uiti la televizor si nu poti scapa usor iesind pe geam sau pe usa, atunci intinde-te jos si ghemuieste-te in pozitie fetala, langa canapea sau un obiect mare.
6) Toti care se aseaza sub usa de la o intrare cand cladirea se darama sunt omorati. Daca stai sub o usa de la o intrare si tocul usii cade inainte sau inapoi, vei fi zdrobit de tavanul de deasupra.
Daca tocul cade in parti, vei fi taiat in doua de intrarea usii. In oricare din cazuri vei fi omorat.
7) Niciodata sa nu mergi la scari. Scarile au un moment de frecventa diferit (se leagana separat de partea principala a cladirii). Scarile si restul cladirii se lovesc reciproc in continuu, pana cand are loc prabusirea scarilor. Oamenii care se duc pe scari inainte sa se prabuseasca, sunt mutilati oribil de treptele scarii.
Chiar daca imobilul nu se prabuseste, nu mergeti pe scari. Scarile sunt cea mai de asteptat parte a cladirii de a fi avariate. Chiar daca scarile nu sunt prabusite de cutremur, s-ar putea prabusi mai tarziu, cand ar putea fi aglomerate cu oameni. Ar trebui intotdeauna sa fie verificate chiar daca restul cladirii nu este avariat.
8) Mergeti langa zidul exterior al cladirilor sau in afara lor daca este posibil – este mult mai bine sa fi langa exteriorul unei cladiri decat in interior. Cu cat esti mai in interior fata de perimetrul exterior al cladirii, cu atat este mai mare probabilitatea ca drumul tau de scapare sa fie blocat.
9) Oamenii din interiorul vehiculelor sunt zdrobiti cand soseaua de deasupra cade intr-un cutremur si le zdrobeste vehiculele; ceea ce s-a intamplat cu lespezile dintre puntile de trecere ale Autostrazii Nimitz. Victimele cutremurului din San Francisco au stat in interiorul vehiculelor. Au fost toti omorati. Ar fi putut cu usurinta sa supravietuiasca iesind afara si intinzandu-se langa vehiculele lor, spune autorul. Toate masinile zdrobite au avut goluri de aproximativ 1,5 m langa ele, cu exceptia masinilor care au avut coloane cazute direct peste ele.
10) Am descoperit, in timp ce ma taram inauntrul unei institutii ziaristice si al altor institutii cu multa hartie, ca hartia nu se taseaza. Incredibil dar se gasesc goluri mari in jurul teancurilor de hartie.”


User Blue

„Știi cam cum e cu metodele acestea? Ca şi cu 12 Decembrie 2012 … Mulţi au câştigat bani grei din publicarea a tot felul de soluţii de supravieţuire care au avut cu atât mai mult succes cu cât, plecând de la nişte adevăruri incontestabile, folosind o logică aproximativă ajungeai la nişte soluţii care mai de care mai fistichii.
Când e vorba de cutremure e ca atunci când o maşină e lovită de tren.
Dacă eşti în un tanc de 60 de tone scapi, dacă eşti în un Trabant, dumnezeu cu mila.
Triunghiul vieţii? În anumite condiţii e OK, dacă stai de la etajul 4-5 în sus… adio .. e adevărat, dacă e vorba de o construcţie care nu cade cum au căzut Gemenii (De la N.York) poate scapi…
ca fapt divers, Gemenii nu au căzut din loviturile avioanelor, structura de rezistenţă a ţinut. Practic aveau un schelet din oţel. Acesta trebuia să fie îmbrăcat în o spumă ignifugă şi termoizolantă. Se pare că cei care au construit nu au izolat bine scheletul şi după declanşarea incendiilor din cauza diltării, niturile au fost pur şi simplu tâiate. Apoi totul a căzut ca un castel de cărţi.
„Triunghiul vieţii” se bazează pe un principiul folosit în construcţii. Pe faptul că dacă vrei să rigidizezi ceva, formezi un triunghi între punctele de fixare.
Vezi la poduriile metalice.
Vei găsi o mulţime de triunghiuri. Principiul se foloseşte la acoperişurile caselor, dar şi la acoperişurile fără „ape”.
Poate ai văzut pe la unele construcţii mari. În rezistenţă se numeşte „grinda cu zăbrele”. Practic faci un zigzag între două bare mai mult sau mai puţin paralele… obţii astfel o „fermă” ca în această schiţă

cutremur
Aceasta se bazează pe faptul că, elementele care compun triunghiurile fermei sent rigidizate deoarece respectivii elemenţi nu se pot nici mări, nici micşora. Dacă ar fi vorba de o figură cu mai multe laturi punctele de sudură sau de nituire ar putea funcţiona ca nişte balamale şi s-ar plia…
Uite mai jos o poză unde se văr fermele clar

cutremur2
Revenind la siguranţă. Ziceam că dacă eşti de la etajul 4 în sus ai pus-o. Imaginează-ţi că eşti în un seif. Oţelul va rezista, dar nu cred că e o mare bucurie să fii în o cutie lăsată să cadă de la mai mult de zece metrii …

Soluţia normală trebuia să fie construirea clădirilor în funcţie de zona seismică.
În o zonă ca Bucureştiul cu posibilitatea de a fi lovit de un cutremr peste 6-7 sunt necesare grinzi şi stâlpi din beton puternic armat şi sub bloc, nişte fundaţii extrem de solide.
Acum, blocurile fiind deja făcute, trebuie expertizate şi dacă e cazul (de exemplu dacă se constată că timpul a slăbit structura iniţială) construirea unei structuri de rezistenţă paralele. Cea mai ieftină soluţie ar fi o structură din metal.

Am văzut că se dă ca soluţie rostogolirea lângă pat…
Să fim serioşi nu orice pat te poate proteja. Dacă e destul de înalt şi de solid, da, dacă nu, poate fi capcana perfectă.
Colţurile camerelor unde se întâlnesc pereţii de rezistenţă (pereţii groşi) reprezintă locuri relativ mai sigure, cadrul uşilor DIN PEREŢII DE REZISTENŢĂ, sub grinzile tavanului … acestea se sprijină pe stâlpi din beton …

Am văzut că la japonezi e la modă constrirea unei camere sigure. Din metal … merge dacă e jos .. dacă e la etajul 50 a unui bloc care cade… Dumnezeu cu mila …

Grevă generală în sănătate

Sindicalistii din sănătate amenință cu greva generală începând din 28 noiembrie. Eugen
Nicolaescu:„Iresponsabilitate față de cetățeni, trebuie să se gândească mai întâi la pacienți”

Ce cer greviștii din sănătate:
– alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate,
– o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat,
– o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate,
– apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi,
– organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi,
– consultarea reală a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate

Care dintre aceste cerințe înseamnă iresponsabilitate, dle Nicolaescu?
L-am ascultat pe un lider sidical de la sănătate. Sumele alocate sănătății au crescut de la un miliard la șapte miliarde. Unde se scurg acești bani, pentru că nu se regăsesc nici în vreo creștere a populației, nici în condițiile din spitale, unde se plătesc analize, se merge iarna cu caloriferul și se mănâncă tot mai prost.
Multe spitale au fost închise, unde sunt banii care le erau alocați?
Dacă medicii sunt iresponsabili, dvs, cei din ministerul sănătății și din guvernul USL sunteți mama, tata și buniciii iresponsabilității din România. Desigur, nu-i putem omite nici pe cei din guvernările anterioare. Ce măsuri ați luat pentru a stopa jaful din sănătate? Vi se spune clar că majoritatea sumelor alocate sănătății nu se regăsesc nici în salariile cadrelor medicale și nici în condițiile din spitale, unde se duc acești bani, dle Nicolaescu?
Vorbiți despre noua lege a sănătății ca despre un panaceu universal, despre pachetele de reformă care vor crea bani. Dar și acum sănătatea creează bani, pentru că multe analize se plătesc. Chiar ieri îmi spunea o colegă însărcinată că și-a făcut primul set de analize și a plătit 170 ron, pentru patru analize neacoperite de asigurare. Deci așa vreți să crească natalitatea? Sau credeți că suma de un leu și ceva bani cu care măriți alocația va fi cea care va crește natalitatea?!

%d blogeri au apreciat asta: