Scrisoarea deschisă a dl. Justin Andrei către Victor Ponta

Dl. Justin Andrei a adresat o scrisoare deschisă lui Victor Ponta, Varujan Vosganian, Rovana Plumb, ş.a. în care solicită reluarea prospectării strategice în România şi efectuată de către români (http://www.cotidianul.ro/profesiunea-de-credinta-a-marelui-geolog-justin-andrei-208913/ merită să o citiţi în întregime). Mai jos găsiţi cele 5 propuneri ale dânsului:
“Voi enumera în continuare cinci propuneri de teme sau grupe de teme de cercetare în execuţia Institutului Geologic al României, în colaborare cu specialişti din cadrul: Academiei Române, învăţământului superior de profil, Institutului Geo Eco Mar, asociaţiilor profesionale, precum Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze, Regiei Autonome „Romgaz” S.A., OMV „Petrom” S.A., S.C. „Prospecţiuni”S.A. etc.
1) Programul major „Prognoze pentru hidrocarburi în România. Metodologii de investigare”, planificat a se desfăşura in perioada anilor 2013 – 2016. În 2013 vor fi abordate toate ariile de perspectivă din România, iar în perioada 2014 – 2016 vor fi analizate în detaliu, pe grupe de câte două unităţi geologice majore oleogeneratoare, respectiv gazogeneratoare, toate provinciile geologice de interes. Documentaţia întocmită de subsemnatul a fost remisă: Preşedenţiei României, Guvernului României, Ministerului Economiei, Ministerului Energiei, iar spre ştiinţă: Academiei României, Ministerului Învăţământului Superior, Cercetării şi Dezvoltării Tehnologice, Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
Beneficiar: Guvernul României, prin ministrul delegat pentru Energie
O formă rezumativă a acestui proiect a fost deja publicată în Monitorul pentru Petrol şi Gaze nr. 1/2013.
În ceea ce priveşte principalele arii de prognoză pentru gaze naturale acestea sunt localizate pe platoul continental al Mării Negre şi în bazinul Transilvaniei.
Pe platoul continental al Mării Negre perspectivele sunt uriaşe, zăcămintele de gaze naturale identificate fiind plasate în coperişul şi mai ales la periferia tafrolitului bazic terţiar Nord-Vest Pontic (Andrei et al., comunicarea din 26 mai 2011). Descoperirile realizate în 2012 de către consorţiul OMV „Petrom” – Exxon Mobil în extremitatea nordică a blocului XV Neptun, într-o zonă în care fundul mării se plasează la adâncimi de peste 900m, estimate la multe zeci de miliarde de m.c. de gaze naturale, sunt plasate în stricta vecinătate externă a sus- menţionatului tafrolit. În poziţii similare se pot identifica şi alte zăcăminte gigant.
Până relativ recent se încetăţenise „legenda” că în bazinul Transilvaniei nu se mai pot identifica zăcăminte de gaze naturale. În prognoza elaborată de subsemnatul am arătat că zăcăminte importante se pot asocia cu aliniamentele de anticlinale diapire din partea vestică, respectiv estică a bazinului Transilvaniei.În asemenea situaţie structurală, R.A. „Romgaz” S.A. a identificat deja prin prospecţiuni seismice 2D, verificate cu foraje, zăcăminte importante de gaze pe aliniamentul Ghijasa – Ruşi – Soroştin – Cenade ( Colţoi , 2011, teza de doctorat). Aceste rezultate acoperă abia aproximativ 10% din prognoza pentru gaze naturale asociată celor două aliniamente diapire majore din bazinul Transilvaniei.
Principalele arii de prognoză pentru ţiţei sunt localizate în Carpaţii Orientali şi în unităţile geostructurale adiacente ale vorlandului său. Studiile întreprinse (Andrei, 2010; Andrei, Dumitrică, 2013) au demonstrat că perspective extrem de mari, în special pentru ţiţei, sunt localizate în asociaţie cu două arii principale de geneză a hidrocarburilor (noţiune utilizată în premieră mondială), cea moldavă, respectiv cea valahă. Partea de est a ariei principale de geneză a hidrocarburilor valahă, plasată între bazinul median al Buzăului şi cel superior al râului Râmnicului Sărat, deşi include un set de cute diapire
nu a codus nici după aproape 20 de ani de prospecţiuni seismice, la descoperirea unor noi zăcăminte. Din 2010 am propus cu insistenţă executarea pe acest areal a unor prospecţiuni gravimetrice de detaliu. Deocamdată fără nici un rezultat pe lângă cei care prospectează blocul respectiv. Se pare că aceştia nu pot admite că prin prospectarea gravimetrică a anticlimalelor diapire se pot obţine rezultate mai eficace decât prin metode seismice.
Aliniamentul de cute diapire: Ţintea – Băicoi – Moreni – Gura Ocniţei – Târgovişte (44 km), a fost până în 1955 principala sursă de ţiţei din Muntenia şi din toată România, cu zăcămintele localizate în principal în complexele nisipoase ale Dacianului şi Meoţianului. Dr. Sever Anton, un mare specialist în materie, a demonstrat că formaţiunea generatoare de ţiţei este reprezentată de marnele ponţiene. Deoarece Meoţianul stă discordant pe formaţiunile Burdigalianului superior, acestea precum şi formaţiunile subiacente nu au fost explorate sistematic, deşi stâlpul de sare Burdigalian inferioară, s-a ridicat spre suprafaţă pe o falie majoră care coboară flancul sudic al structurii cu 1300-1500 m. Prospecţiunile seismice vor identifica în rocile nisipoase-grezoase ale Burdigalianului superior şi în gresiile silicioase ale Oligocenului în facies de Pucioasa acumulări industriale de hidrocarburi. Sursa hidrocarburilor respective poate fi reprezentată de către stratele de Pucioasa, dar poate fi şi mai profundă (Andrei, 2010; Andrei, Dumitrică, 2013).
În bazinul Tazlăului (aria principală de geneză a hidrocarburilor moldavă) pot fi identificate zăcăminte importante de ţiţei în cuvertura sedimentară presarmaţian medie a Platformei Europei Centrale, în special pe flancul vestic al faliei majore Solca – Bârsăneşti. Dar perspective foarte interesante sunt de aşteptat şi în cazul unor structuri de tip Câmpeni – Tescani ca cele intuite cu ajutorul gravimetriei la Sănduleni şi la nord de Soveja, în cuprinsul pânzei subcarpatice. Mă opresc aici, dar corelarea datelor gravimetrice, seismice şi seismologice, cu cele oferite de studiile geologice, abia aşteaptă să conducă nemijlocit la descoperirea unor zăcăminte de ţiţei, astăzi nebănuite de alţi geologi şi geofizicieni petrolişti.
2) „Aurul Roşiei Montane şi Buciumelor” – program de investigaţii geofizice şi geologice pentru mineralizaţii epitermale auro – argintifere, cu conţinuturi ridicate (orientativ 30g/t Au), asociate unor corpuri dacitice neaflorate din districtul minier Roşia Montană – Bucium, precum şi de studii mineralogice şi geochimice ale unor minereuri legate genetic de structuri afiliate batolitului granodioritic şi cuarţ – dioritic Bucium – Roşia Montană – Roşia Poieni, cu privire specială asupra unor elemente rare şi minore (Ge, Se, Tl, etc) Tema urmează să se desfăşoare între anii 2013 – 2015, în colaborare cu prof. univ. dr. Gheorghe Popescu (pensionar), preşedinte de onoare al Societăţii de Geologie Economică a României.
Beneficiar Guvernul României, prin Ministrul delegat al Învăţământului Superior, Cercetării şi Dezvoltării Tehnologice şi prin: Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.
În anul 2012, această temă a fost difuzată, pe 21 mai, la principalii factori de putere din România. Singura urmare a fost că directorul general al I.G.R., conf. dr. Ştefan Grigorescu, mi-a interzis accesul în I.G.R., interdicţie care a funcţionat între 22 iulie – 22 noiembrie 2012. În perioada 13-16 septembrie 2012, cu sprijinul bănesc al domnului Tudor Prisecaru, preşedinte – secretar de stat la A.N.C.S., am participat la al Optulea Simpozion Naţional de Geologie Economică de la Brad, unde am susţinut comunicarea „Geological – metallogenetic considerations based specially on geophysical data for Bucium – Roşia Montană – Roşia Poieni area”. Această comunicare s-a bucurat de un enorm succes. Era deja publicată în R.J.M.D., vol. 85, nr 2 – 2012. În final, în faţa unei săli arhipline am declarat în aplauzele frenetice ale asistenţei: da, mineritul pentru aur în Munţii Metaliferi mai are un mare viitor.
Ţin să menţionez că subvulcanii dacitici neafloraţi de la sud de cariera Cetate (Roşia Montană), precum şi cei de la Valea Şesii, dar mai ales cei de pe aliniamentul dealul Ciungilor – mina Bucium Rodu – Muntar (sectorul Bucium), par să includă mineralizaţii auro-argintifere foarte importante. Acestea vor relansa mineritul în subteran timp de câteva secole, creând mii de locuri de muncă. Toate aceste prognoze se bazează pe reinterpretarea datelor geologice, gravimetrice, electrometrice, magnetometrice şi pedogeochimice existente. Dar, tehnicile de investigare geofizică, specifice secolului XXI, bazate în primul rând pe procedee electromagnetice, inclusiv cu sursă controlată şi electrometrice, vor transforma intuiţiile expuse mai sus în certitudini. Costul acestor echipamente ultramoderne, inclusiv softurile aferente, este de aproximativ 180.000 euro.
3) Programul de cercetări geofizice şi geologice în vederea valorificării complete a zăcămintelor porphyry copper sau gold – copper porphyry (2013-2015), în colaborare cu prof. dr. Gheorghe Popescu. În 2013 vor fi investigate zăcămintele Roşia Poieni, Valea Arsului şi Musariu – adâncime
Beneficiar: Guvernul României, prin Ministerul Economiei
Obiectivele Valea Arsului şi Musariu-adâncime vor conduce la redeschiderea Intreprinderii Miniere Barza, astăzi abandonată. După o apreciere sumară, exploatarea rentabilă a acestor mari zăcăminte de Cu, Au, Ag plus cortegiul de minerale rare şi minore, în uriaşe camere de mină, va relansa mineritul din vechea Întreprindere minieră Barza – Brad, pentru aproximativ 1000 de mineri şi specialişti, pe o perioadă de 40 – 50 ani. Posibil chiar mai mult. Cercetările din anul 2013 vor fi decisive. Ideea valorificării acestor mari zăcăminte mi-a venit în cursul simpozionului de la Brad, spre satisfacţia prof. Essaid Bilal (Franţa) unul din marii metelogenişti ai lumii („domnule Andrei vă felicit pentru pertinenţa intervenţiilor dumneavostră”, au fost cuvintele pe care mi le-a adresat renumitul profesor, la sfârşitul simpozionului).
În ceea ce priveşte valorificarea zăcământului porphyrycopper +Au, Ag± Mo± elemente rare şi minore de la Roşia Poieni, pe 28 mai 2012 am înaintat domnului prim ministru Victor Ponta un memoriu la care nu am primit niciun răspuns. Prin realizarea studiilor preconizate anul trecut, I.G.R. şi Universitatea Bucureşti vor fi în măsură ca, începând de la 01.04.2013, să finalizeze în decurs de 3-4 luni cele mai pertinente propuneri de valorificare completă a marelui zăcământ porphyry copper Roşia Poieni.
Reiterez acele propuneri.
Încă din deceniul al noulea al secolului XX, ing. Aurel Lăpuşcă, fost director general al Centralei miniere Deva şi o perioadă fost ministru adjunct în Ministerul Minelor, a preconizat ca partea cea mai boagtă a zăcământului porphyry copper + Au, Ag ± Mo ± elemente rare şi minore, să fie exploatată în subteran, în camere de mină. În acest scop a început explorarea cu ajutorul unui puţ. Lucrările respective au fost sistate la finele anului 1990, datorită creşterii preţului energiei electrice. Ideea marelui specialist şi patriot român ing. Aurel Lăpuşcă trebuie actualizată, deoarece după ce cariera de la Roşia Poieni a depăşit adâncimea de 300 m, continuarea ei în jos implică realizarea unei descoperte enorme, care nu creează doar dificultăţi tehnice şi financiare, dar şi acute probleme de mediu.
Ca o consecinţă la cele menţionate mai sus, este absolut necesar să se elaboreze un program de dezvoltare a exploatării Roşia Poieni valabil pentru viitorii 30-40 de ani. Privatizarea exploatării Roşia .Poieni este evident necesară, Statul Român sau R.A. “Cuprumin” Abrud nedispunând de capitalul necesar modernizării sectorului minier, precum şi a flotaţiei aferente. Dar aceste investiţii nu sunt suficiente. Astăzi R.A. „Cuprumin” Abrud furnizează beneficiarului extern doar concentrate cuprifere de la flotaţie, nu lingouri de cupru, aur, argint, etc., evident cu pierderi enorme pentru regie şi Statul Român. Prin urmare, Guvernul României şi ministerele interesate trebuie să analizeze problema construirii la Zlatna a unei rafinării care să prelucreze concentratele cuprifere de la Roşia Poieni şi de la Bucium Tarniţa. Zăcământul porphyry copper – gold de la Bucium Tarniţa a fost deocamdată concesionat pentru exploatare companiei Gabriel Resources, dar dacă aceasta nu dispune de resursele financiare necesare, contractul poate fi reziliat sub o formă legală. Menţionez că vechea flotaţie de la Zlatna a fost dărâmată, dar a rămas în picioare puţul de aeraj cu înălţime de peste 200 m. Mai menţionez că, spre deosebire de minereurile de pirite aurifere prelucrate în trecut la flotaţia de la Zlatna şi care datorită excesului de sulf erau foarte poluante, concentratele cuprifere de la Roşia Poieni şi mai ales Bucium Tarniţa sunt mai sărace în sulf (practic acesta rămâne în bazinele de decantare ale flotaţiilor respective).
4) Cercetări geofizice – geologice în vederea utilizării energiei geotermale în varianta roci uscate „fierbinţi” la obiectivele: sud Arad, sud – vest Timişoara, Balş – Slatina, Ţăndărei, Tuşnad, Miercurea Ciuc, Chişineu Criş etc.
Beneficiar: Guvernul României, prin ministrul delegat al Energiei şi Ministerul Mediului.
În afară de subsemnatul, acest program va fi coordonat de către prof. dr. Crişan Demetrescu, m.c. Acad. Rom., directorul Institutului de Geodinamică „Sabba Ştefănescu” al Academiei Române, cu care am început o excelentă colaborare în anul 2010, la obiectivul sud Arad. Din discuţiile purtate cu domnia sa, am convenit să finalizăm în anul 2013 studiile pentru obiectivele din zonele Arad – Timişoara şi Balş – Slatina.
Efectele economice ale acestor cercetări sunt uriaşe. În afară de producerea de energie termică, total nepoluantă, care poate fi utilizată la încălzirea unor centre urbane şi industrii din zonă, se vor putea alimenta mii – zeci de mii de ha de sere. Acest ultim aspect va avea efecte economice şi sociale greu de estimat, deoarece sunt funcţie de apariţia unor investitori locali, în măsură să fructifice cu seriozitate, pricepere şi spirit întreprinzător, aceste facilităţi ale naturii.
Sunt de subliniat următoarele aspecte:
a) investiţiile necesare pot fi realizate cu fonduri europene;
b) în perspectiva următorului deceniu, valorificarea acestor surse energetice naturale poate conduce la construirea unor centrale electrice de mare putere. În acest scop ar fi indicat ca Ministerul Învăţământului Superior, Cercetării şi Dezvoltării Tehnologice, să organizeze un centru de cercetare condus de către dr. ing. Vasile Rugină, specialist de talie naţională în acest domeniu.
c) deocamdată, construirea unor centrale termoelectrice care să utilizeze energia geotermală poate fi realizată cu ajutorul unor specialişti străini, autorizaţi de către Comunitatea Europeană; fireşte plătiţi de către aceasta.
5) Studii geologice şi geofizice în vederea analizării impactului asupra mediului a unor eventuale exploatări a gazelor de şist din Dobrogea de Sud şi Muntenia de Est. Această propunere, întocmită de subsemnatul, a fost înaintată de către conducerea I.G.R., sub formă de „Ofertă” doamnei Rovana Plumb, Ministrul Mediului. Această „Ofertă” analizează în primul rând zonele cele mai favorabile în vederea exploatării gazelor de şist din Dobrogea de Sud şi Muntenia de Est.
Pentru identificarea acestora am folosit un criteriu personal, bazat pe suprapunerea unor maxime majore de flux termic cu minime gravimetrice.
În al doilea rând se face o analiză structurală şi hidrogeologică, în vederea delimitării ariei în cuprinsul căreia se produce infiltrarea subterană a apelor potabile acumulate în platoul cu roci carbonatice din Podişul Varnei şi care se deplasează spre NNE, în partea vestică a Dobrogei de Sud. Acest uriaş fluviu subteran de ape potabile este barat în zona Medgidia de către falia majoră Ovidiu – Capidava – Ţăndărei şi deviat spre Constanţa. Aici, în rocile carbonatice neojurasice carstificate, se acumulează la adâncimi de câteva sute de metri, cea mai importantă resursă de apă potabilă a României. Studiul care se va întocmi va trasa perimetrul ariei în cuprinsul căreia se va interzice orice activitate de explorare şi exploatare pentru gazele de şist.
Cele cinci teme sau grupe de teme de cercetare propuse de către subsemnatul, sunt în mod evident obiective de ordin strategic pentru dezvoltarea României în următorii 2 – 4 ani. Ca atare, pentru a fi amorsate în cel mai scurt timp şi la un cuantum de finanţare adecvat scopului urmărit, este necesar ca acest pachet de programe să fie analizat de către cele mai înalte foruri competente ale statului, ca având caracter de interes naţional deosebit.
În acest sens, menţionez că în Programul de Cercetare al A.N.C.S. pentru perioada 2007-2013, la punctul 3, intitulat „Idei”, figurează ca remuneraţie în cazul cercetătorilor ştiinţifici gradul I, suma în lei echivalentă a 4300Eu/lună. Cum este normal, propunerile de astfel de teme trec prin filtre foarte severe, inclusiv cu specialişti de înaltă clasă din străinătate. Comisia respectivă trebuie să ateste că temele propuse se înscriu în clasa „idei în cercetarea fundamentală, dar şi cu aspecte aplicative, precum şi de formare a unor tineri specialişti”.
În cazul celor 5 propuneri de teme sau grupe de teme, mai sus menţionate, este absolut evident că nu poţi descoperi o listă de zăcăminte diverse dacă nu ai idei. Unul dintre marii maeştrii ai ştiinţelor geonomice, care m-a ajutat să mă formez, prof. ing. Toma Ghiţulescu, îmi spunea adesea „Justine, zăcămintele se descoperă cu idei ”. Ideile sunt ale mele, dar şi ale mai multora dintre colaboratori.
Ing. Justin Andrei- cercetător ştiinţific gradul I (pensionar),
director ştiinţific al Institutului Geologic al României,
în perioada 08.01.1990-15.06.1999”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: