OŢETUL DE MERE ŞI MIERE DE ALBINĂ

OŢETUL DIN MERE ŞI MIERE DE ALBINE
Postat in data June 16, 2011

a) Producţie industrială

Descriere şi compoziţie : Un. colectiv de cercetători şi apicultori au elaborat după criterii tehnologice noi, constituind obiectul unui brevet românesc, procedeul de producţie industrială a unui oţet înnobilat, preparat pe bază de cidru (suc) de mere în amestec cu miere de albine, fermentat şi oţetit după metode proprii, cunoscut astăzi sub denumirea de oţet din mere şi miere de albine. Oţetul din mere şi miere de albine se prepară din suc de mere, avînd o concentraţie în zahăr de circa lU”/o şi din miere diluată
cu apă pînă la aceeaşi concentraţie. Pe baza studiilor teoretice şi practice, oţetul din mere şi miere de albine are o deosebită eficienţă în combaterea şi prevenirea unor stări patologice, datorită următoarelor sale calităţi fiziologice :
— prin conţinutul de aciditate păstrează un echilibru optim între alcalinitatea şi aciditatea singelui şi plasmei interstiţiale, menţinînd în sînge un pH de 7,4, la care metabolismul general al organismului se desfăşoară în cele mai bune condiţii ;
— completează în organism necesarul de săruri minerale şi în special de potasiu, aflat în procente apreciabile atît în mere cît şi în mierea de albine ;
— are un conţinut însemnat de vitamine şi enzime, provenite mai ales din miere, substanţe care acţionează în organism ca biocatalizatori deosebit de importanţi.
Indicaţii şi acţiuni, precum şi mod de administrare : In cartea sa, dr. D. C. Jarvis *) indică, printre altele, următoarele utilizări ale oţetului din mere şi miere de albine :
Menţinerea stării de echilibru a organismului, rezistenţă la eforturi fizice şi intelectuale, precum şi preventiv contra unor maladii : 2 linguriţe oţet + 2 linguriţe miere la un pahar cu apă, o dată sau de cîteva ori pe zi, în funcţie de efortul fizic şi intelectual.
Artrita articulaţiilor mici ale mîinilor şi picioarelor : o linguriţă de oţet la un pahar cu apă, de 4 ori pe zi, timp de 2 săptămîni.
Deranjamente intestinale grave : o linguriţă de oţet într-un pahar cu apă ; din 5 în 5 minute se ia cîte o linguriţă din acest amestec ; la al doilea pahar se măreşte doza ia 2 lingurile din 5
în 5 minute.
In nefrite şi pielonefrite : 2 linguriţe oţet la un pahar cu apă, la fiecare masă.
Supraponderea (obezitatea) : 2 linguriţe oţet la un pahar cu apă, la fiecare masă.
Mîncărimi ale pielii capului : o linguriţă oţet la un pahar cu apă, se udă pieptenele şi se piaptănă pînă ce părul s-a udat complet.
Mîncărimi ale pielii corpului : o linguriţă de oţet la un pahar cu apă. Se frecţionează corpul, începînd cu braţele, apoi pieptul, spatele, picioarele ; se mai poate adăuga 200 ml oţet într-o cadă cu apă caldă (baie) în care se cufundă corpul timp de 15 minute.
Migrene (dureri cronice de cap) : oţet 50% + apă 50%, se pune într-un vas, pe foc moale — se fac inhalaţii în 75 respiraţii.
Hipertensiunea arterială : 2 linguriţe într-un pahar cu apă, la fiecare masă.
Dureri în gît — amigdalite : o linguriţă oţet la un pahar cu apă — se face gargară din oră în oră şi după gargară se înghite.
Varice : pe zona cu varice se aplică oţet, dimineaţa şi seara şi se masează uşor. Pe lîngă aceasta, se ia de 2 ori pe zi 2 linguriţe oţet într-un pahar cu apă.
Oboseală cronică : o ceaşcă de miere + 3 linguriţe de oţet — se iau 2 linguriţe înainte de culcare.
împotriva căderii părului : zona afectată se frecţionează cu oţet de 6 ori pe zi.
Prezentare : In sticle de 0,500 1 şi 1 1, cu emblema Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

b) Reţeta gospodărească pentru preparat oţetul din miere de albine şi mere

Băuturile obţinute din produsele fermentate anaerob din mustul de fructe, în special din mere, pere şi gutui, sînt cunoscute, în general, sub denumirea de cidru. Prepararea cidrului este aproape
identică cu aceea a vinului. Dintr-un cidru inferior de mere, pere, gutui etc. sau din mustul acestor fructe, prin fermentare aerobă se poate obţine un ţet alimentar superior de cidru din mere, pere, gutui sau alte fructe.
Oţetul preparat direct din mere şi miere se poate obţine în eondiţiunile gospodăreşti după următoarea reţetă : Merele se spală, se înlătură părţile putrede sau viermănoase, după oare se strivesc sau se rad pe răzătoarea mare, folosindu-se şi cotorul (carcasa). Se pot întrebuinţa cojile de mere, resturile rămase
cu ocazia pregătirii dulceţurilor, a compoturilor etc. sau a celor rezultate din presarea merelor pentru facerea cidrului.
Merele crude astfel strivite se pun într-un vas potrivit cantităţii de mere de care dispunem. Peste acest terci se toarnă apă călduţă, oare în prealabil a fost fiartă (0,5 1 apă la 0,4 kg terci mere).
Pentru prepararea oţetului de mere şi miere destinat consumului uman, se adaugă pentru fiecare litru de apă 100 g miere.
De asemenea, pentru a grăbi fermentaţia acetică, pe lîngă miere se mai adaugă la fiecare litru de apă 10 g drojdie de bere (pentru panificaţie) şi 20 g pîine neagră uscată. Vasul conţinînd acest amestec se păstrează descoperit într-o cameră cu temperatura de + 20°C h 30°C. Fermentaţia acetică este favorizată de existenţa unui lichid cu conţinut scăzut de alcool (sub 20% substanţe zaharoase), de o temperatură cît mai constantă în jurul a + 20°C şi de o suprafaţă cît de imare de contact a amestecului cu aerul (fermentaţie aerobă).
Vasul va trebui isă fie din sticlă (borcane), din lemn (butoiaşe fără capac) sau din ceramică smălţuită.
Pentru ca procesul de oţetire să decurgă în bune condiţiuni, vasele nu trebuie expuse la lumina soarelui, ci trebuie să fie aşezate la întuneric, întrucît razele ultraviolete împiedică fermentarea.
Pentru prima fază de fermentare, vasul se ţine la cald timp de 10 zile (temperatura +20° h30°C), terciul de mere amestecîndu- se cu o lingură de lemn de 2—3 ori pe zi, după care se pune
într-un săculeţ de pînză rară şi se strecoară prin presare. Sucul obţinut se strecoară din nou prin tifon, se măsoară şi se pune într-un vas larg la gură. Se mai adaugă eventual pentru fiecare litru de suc cîte 50— 100 g de miere şi se amestecă pînă la completa omogenizare. Pentru a doua fază de fermentaţie se procedează în continuare astfel :
Se leagă borcanul la gură cu tifon şi se păstrează la căldură pentru continuarea fermentaţiei.
Fermentaţia s-a terminat cînd lichidul se linişteşte şi se limpezeşte.
In funcţiune de pregătirea corespunzătoare a sucului, a temperaturii etc. oţetul de mere va fi gata în 30—40 zile, după care se trage cu furtunul în sticle, filtrîndu-se printr-un tifon aşezat deasupra
unei pîlnii. Sticlele vor fi bine astupate, ceruite şi se păstrează în loc răcoros.
Se consumă cu plăcere în diverse salate şi preparate alimentare, organismul uman solicitîndu-1 în completarea hranei obişnuite. In condiţiunile indicate în cartea doctorului D. C. Jarvis „Mierea şi
alte produse naturale” se utilizează ca produs alimentar dietetic şi terapeutic, în diverse afecţiuni.
Acest post a fost publicat in categoria Apiterapia

Anunțuri

2 Responses to OŢETUL DE MERE ŞI MIERE DE ALBINĂ

  1. severineanu says:

    cum se foloseste inainte sau dupa masa sau nu conteaza

  2. Păi dacă-l iei pentru deranjamente stomacale, mă îndoiesc să-ţi dea nevasta prea multă mâncare, aşa încât să conteze!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: