Tot Roşia Montană

I-am ascultat pe B1 pe cei de la RMGC. Directorul RMGC a fost unul dintre invitaţi.

1. Au deja 400 de angajaţi, deci un referendum local ar fi tocmai potrivit, ideal, ca să apere interesele RMGC. Pentru că angajaţii RMGC reprezintă acum circa 60% din populaţie.

2. RMGC este o societate românească. La un moment dat ştainiţii şi ceilalţi acţionari străini îşi vor vinde sau dona celor de la Roşia Montană acţiunile. Cine va face ecologizarea? Ghiciţi sau vă spun eu?

3. Licenţa RMGC este pentru exploatare aur şi argint. „Metalele rare sunt în concentraţie atât de mică încât nu contează”, spune directorul RMGC. Nu spune însă ce înseamnă „atât de mică” la miloanele de tone de steril care vor fi procesate.

4.În ce ţară cu ce fel de politicieni UNUL MAI TRĂDĂTOR DE ŢARĂ DECÂT ALTUL se poate ca statul să nu facă şi el o prospecţiune, să creadă gogoşile unei firme? În ce ţară cu politicieni de trei parale chioare se poate ca metalele rare să nu conteze în secolul în care lupta se dă pe resurse?!

Dl. Băsescu, a promis public faptul că va ţine cont de opinia specialiştilor. Iată un grup de specialişti:
Raportul comisiei Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane
din Academia de Studii Economice

Responsabil comisie: prof.univ.dr. Ion Gh. Roşca, rector

Membrii comisiei:
Prof.univ.dr. Felicia Alexandru
Prof.univ.dr. Coralia Angelescu – Şef catedră
Prof.univ.dr. Marius Băcescu- membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
Prof.univ.dr. Florina Bran – Prodecan
Conf.univ.dr. Ildiko Ioan
Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu
Prof.univ.dr. Alexandru Isaic-Maniu
Prep.univ.drd. Raluca Lădaru
Prof.univ.dr. Gheorghe Manea – Cercetător
Prof.univ.dr. Victor Manole – Decan
Prof.univ.dr. Gabriel Popescu
Conf.univ.dr. Carmen Valentina Rădulescu
Prof.univ.dr. Toma Roman
Prof.univ.dr. Mirela Stoian – Prodecan
Prof.univ.dr. Radu Voicu

Aceşti specialişti susţin că la Roşia Montană există:
Aur: 1,5 gr/tona de minereu concentratie medie
Argint: 7-11 gr/tona de minereu
Germaniu: 20 gr/tona (deci de 11-12 ori mai mult decat aurul!), folosit in detectoare ultra sensibile in infrarosu, in compozitia lentilelor de microscoape, in lentilele de camere foto si video cu unghi larg (wide angle) etc.
Vanadiu: 2500 gr/tona (!!) – folosit in aplicatii nucleare si in aliaje de otel anticorozive.
Titan: 1000 gr/tona (!!), folosit la rachete cosmice, submarine nucleare, motoare de avioane supersonice, automobilele de curse Ferrari etc.
Nichel: 30 gr/tona, folosit la baterii, la fabricile de desalinizare a apei, in oteluri inalt aliate
Crom: 50 gr/tona, folosit in constructia de avioane, impreuna cu aluminiul, si in compozitia otelurilor inalt aliate
Cobalt: 30 gr/tona, agent radioterapeutic, folosit in turbine cu gaz, in motoare cu reactie etc.
Galiu: 300 gr/tona. Se produc numai 30 de tone de galiu pe an, in intreaga lume (conform site-ului http://www.WebElements Periodic Table of the Elements)! Galiul converteste electricitatea in lumina coerenta, se foloseste la oglinzi speciale, in componenta LED-urilor din aparatele electronice, la obtinerea de semiconductori, dar mai ales in detectarea particulelor solare neutrinos, in doua laboratoare astronomice din Italia si Rusia, unde 30 de tone de galiu abia detecteaza (interactioneaza cu) o particula pe zi! Potrivit cifrelor Rosia Montana Gold Corporation, ei vor exploata circa 200 de milioane de tone de minereu pentru a obtine 300 tone de aur. Dar in aceste 200 mil.to. ar putea sa extraga, spune Sintimbrean, si circa 6000 (sase mii!) de tone de Galiu in 17 ani, adica o productie medie anuala de circa 352 de tone, de aproape 12 ori productia mondiala actuala!! Desigur, nu vor putea exploata suta la suta.
Arsenic: 5000 (cinci mii) gr/tona (!!!), folosit in tehnologia bronzarii artificiale, in pirotehnie (artificii), in industria laserelor. In final, circa 10.000 de tone de arsenic, din cele 200 de milioane de tone de minereu, in functie de rentabilitate.
Bismut: 20 gr/tona,folosit in medicina, in obtinerea fierului maleabil, in industria fibrelor acrilice, in sisteme de stingere a incendiilor, in sistemul de transport al uraniului in reactoarele nucleare, in ind.cosmetica etc.
Feldspat potasic, folosit in industria portelanului: 70% din dacitul din Cetate si Cirnic. Adica 70% din tot minereul din Cirnic si Cetate este format din feldspat potasic, in timp ce Romania importa acest material din China! Dupa aprecierile d-lui Sîntimbrean, există circa 270.000 de tone de feldspat despre care nu se face nici o vorbire, ca si cand n-ar exista.

Adică, preţ estimativ, plecând de la estimarea de 200 milioane de tone a minereului de acolo, NRD a obţinut următoarea evaluare a metalelor din zăcământ :
AUR (1,5g/tona minereu)………………………………………10.5 miliarde USD
ARGINT (10g/tona)……………………………………………….1,3 mld. USD
GALIU (300g/tona)………………………………………………13 mld. USD
GERMANIU (20g/tona)………………………………………….5,2 mld.USD
CROM (50g/tona)…………………………………………………..6,5 mld. USD
VANADIU (2500g/tona)………………………………………..10 mld. USD
Co, Ti, Ni, Bi, As şi feldspat potasic…………minimum.. 5 mld. USD TOTAL…………………………………………………………. 51,5 mld. USD

Studiul lor se bazează pe analiza făcută pe 300 kg rocă de la Roşia Montană în 1973, – deci nu poate fi vorba de o uneltire împotriva RMGC, la institutul de la Baia Mare.
Acest lucru este certificat de Aurel Sîntimbrean, cel care a fost inginer la Roşia Montană 20 de ani şi cel căruia Frank Timiş i-a spus: SUNTEŢI SINGURUL OM PE CARE NU L-AM PUTUT CUMPĂRA.

Aurel Sântimbrean:
http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/diverse/aurel-santimbrean

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: