Marele manipulator

Vindecare de cancer

EL RAPA

Daca ai inteles acest articol ti-ai salvat singur viata!
Articolul acesta va poate salva viata:
“Vindecă-te de cancer … în trei săptămâni”
Articolul acesta se doreste să fie cât mai explicit şi cât mai scurt si la obiect.
Ştiinţa din spatele acestei maladii “de speriat” e una foarte simplă si dovedeste ca mereu avem de invatat, constientizat mai ales.

Corpul fizic
e format din trei părţi principale: celule şi două lichide (sânge şi limfă). Sângele alimentează cu ”hrană” toate celulele din corpul nostru, iar limfa preia toxinele rezultate în urma simplei funcţionări a celulelor şi le duce la organele de detoxifiere (piele, ficat, rinichi), pentru a le scoate din corp.

EXEMPLU:
un nou-născut pentru a creşte, are nevoie de două lucruri vitale: să fie hrănit şi să i se schimbe scutecele.
Exact la fel e şi cu celulele noastre.
Ele au nevoie de hrană (prin sânge) şi de detoxifiere (prin limfă). Lichidul acesta “uleios”, limfa, şi mai vâscos decât sângele, care preia toxinele din celule, are o problemă: este staţionar în corpul nostru, nu este împins/pompat – asemenea sângelui de către inimă. Iar pentru a-l mişca, este nevoie de mişcare fizică – mişcarea muşchilor îl pune în mişcare. Sistemul limfatic începe să se mişte, toxinele sunt duse la cel mai mare organ de detoxifiere, pielea, şi aceasta le elimină foarte uşor atunci cand ne miscam alert. Creierul nostru, pancreasul, ficatul, pielea, tot corpul uman….. e ”o grămadă” de celule.

Sângele:
are un ph de 7,35 – 7,45: aşa a fost creat, aşa trebuie să rămână ! În aproximativ patru minute, corpul trebuie să ridice valorile ph-ului la aceste valori, indiferent de situatie; altfel, viaţa ar înceta în corpul acesta.
Fructele şi legumele consumate în stare crudă acidifică sângele CEL MAI PUTIN. Aceleaşi legume, însă, gătite induc o aciditate mai mare sângelui nostru, iar preparate altfel decât prin fierbere şi coacere, îl acidifică şi mai mult.
Proteina animală induce o aciditate şi mai mare.
Alimentele superprocesate şi rafinate (bomboane, dulciuri, sucuri acidulate, cafea) induc sângelui o aciditate extreme de mare!
Cum spuneam, sângele are la dispoziţie patru minute să ajungă la un ph de 7,35; dacă are puţină aciditate de neutralizat, acesta va folosi baze din corpul nostru (calciu şi magneziu luate direct din oase şi dinţi), aceasta ducând în timp la slăbirea densităţii osoase.
Problema mai mare e când aciditatea este foarte mare şi corpul nu mai poate, în patru minute, să ridice ph-ul sângelui. Spuneam mai devreme că sângele alimentează şi e în contact permanent cu toate celulele din corpul nostru.
Ce poate face ca să scape rapid de aciditate şi să rămână alcalin?…..
Aruncă toată aciditatea pe celule!
Şi la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi .
Starea normală a celulelor noastre e una alcalină. Într-un mediu aerob (cu oxigen), fiecare celulă îşi produce energia prin mitocondrii numite şi “uzine energetice”, deoarece conţin enzimele oxido-reducătoare necesare respiraţiei.
Respiraţia produce energia necesară organismelor, iar această energie este înmagazinată în moleculele de ATP.
Mitocondriile au material genetic propriu – ADN mitocondrial -, care conţine informaţia genetică necesară sintezei enzimelor respiratorii), oxigenul, glucoza şi fructoza fiind esenţiale!

………………………………………………………………..

Acum, imaginaţi-vă că sângele scapă zilnic de excesul de aciditate, aruncând-o pe celule. Celula sănătoasă devie astfel un mediu foarte acid, unde oxigenul este în cantităţi foarte mici. Acum, ea are doar două variante: ori să moară, ori să se transforme, la fel cum am educa un copil.
De obicei se transformă (ajunge un talhar sau politician, totuna:) şi devine o celulă care se adaptează mediului fără oxigen, învăţând să trăiască într-un mediu anaerob, producându-şi energia prin fermentaţie (ciordeli, speculatii, parazitarea celorlalti semeni, adica cancer social).

Aceasta este celula canceroasă.
Lucrul acesta nu trebuie să ne sperie; toţi avem între 1.000 şi 10.000 de celule canceroase, zilnic, în corp si in parlament.
Sistemul imunitar şi globulele albe le distrug, însă (mai face doamne-doamne curatenie).
În cazul acesta, se ridică întrebarea: “Atunci, de ce cancerul face aşa mari ravagii? De ce nu sunt protejaţi toţi de propriul sistem imunitar (cum ar fi constitutia si implicit justitia si organilii ei) şi de globulele albe proprii?” Aici e partea interesantă celulele au o inteligenţă proprie (nu e cazul romanilor:).
Celula aceea, când devine canceroasă, ştie că va fi decimată de globulele albe şi găseşte o cale să se facă invizibilă pentru sistemul imunitar: se înveleşte cu nişte celule normale şi sănătoase care aparţin corpului (celule trofoblaste, adica un fel de lup in blana de miel, nu pierdeti ideea cu politicul, veti intelege perfect cum e cancerul individual si social totodata) şi astfel, sistemul imunitar nu vede ce e înăuntru.Exact acelaşi lucru îl mai întâlnim undeva în natură. Fetusul, în corpul mamei, e format din cromozomi de la ambii părinţi. Dacă sistemul imunitar al mamei l-ar vedea, l-ar ataca imediat. În 1902, John Beard, profesor de embriologie la Universitatea din Edinburgh, Scoţia, scria un articol publicat în jurnalul medical Lancet, în care declara că între celulele canceroase şi anumite celule prembrionare caracteristice fazei iniţiale a gravidităţii, nu există nicio diferenţă.

Celulele stem sunt nişte celule din care se poate forma orice.

Din această cauză, 80% dintre ele se găsesc în ovare şi testicule (pentru a crea viaţa) şi 20% în restul corpului (pentru a reface orice fel de ţesut, în caz de accident).
Beard a observat că placenta (care e, de fapt, formată din celule trofoblaste) seamănă aproape identic cu celulele canceroase. Iar placenta creşte exploziv în primele trei săptămâni de sarcină, după care se opreşte din creştere. De ce? Pancreasul copilului începe să funcţioneze după a treia săptămână de sarcină, producând o enzimă numită “tripsină”. Şi se pare că această enzimă opreşte din creştere placenta. Până în a noua lună, creşterea placentei este foarte lentă. În luna a noua pancreasul fătului, care lucrează deja la capacitate maximă, împreună cu pancreasul mamei, produc această enzimă în cantităţi suficient de mari încât să găurească placenta. Odata placenta perforată, lichidul amniotic iese (se rupe apa) şi sistemul imunitar vede ce se “ascunde” acolo, declanşând imediat durerile naşterii; practic, îl dă afară pe ”parazit”)

Tripsina, în afara faptului că digeră celulele trofoblaste (placenta), mai face ceva: digeră proteina animală. Cu o dietă omnivoră, în care unii dintre noi trimit cantităţi mari de tripsină spre digestia alimentelor de trei ori pe zi şi mai au şi pancreasul slăbit, acesta nu produce tripsină suficientă nici pentru digestie, … deci cum va mai putea distruge învelişul (placenta) cu care celulele canceroase s-au ascuns de sistemul imunitar?…
Acesta este motivul pentru care creşterile tumorale depind atât de mult de ”stilul de viaţă” şi de obiceiurile alimentare. Se pare că celulele canceroase au nevoie de zece ani de divizări şi multiplicări, ca să poată fi observate cu aparatele medicilor şi pentru ca aceştia să pună diagnosticul “cancer în faza I”.

Dacă în aceşti zece ani ţinem câtev posturi în care să nu mâncăm, o perioadă, nimic de origine animală, toată tripsina disponibilă va merge şi va digera învelişul celulelor canceroase, care vor deveni astfel vizibile pentru globulele albe, iar acestea vor fi capabile să-şi îndeplinească rolul. După un post,
Dumnezeu ne poate vindeca de cancer şi noi nici si nu ştim aceasta.
Chimioterapia si radioterapia, ce fac? Omoară celule canceroase! Foarte bine, până aici…. Omoară, însă, şi celule sănătoase! Haideţi să trecem cu vederea aceasta…… Dar fiţi atenţi: ele PARALIZEAZĂ GLOBULEE ALBE! Dupa prima şedinţă de chimioterapie acestea nu mai luptă,deci nu ne mai putem baza pe sistemul imunitar.

Acum intră în scenă ”medicamentele” lui Dumnezeu.

În multe fructe şi legume există nişte ”coloranţi”. Aceşti coloranţi sunt, de fapt, nişte otrăvuri foarte puternice pentru celulele canceroase.
Colorantul negru (resveratrolul) e cel mai potent, urmat de colorantul roşu şi de cel galben.

Să vedem modul de funcţionare ! Celulele canceroase sunt foarte ineficiente în a-şi produce energia, întrucât o produc prin fermentaţie (ciordeala cum spuneam mai sus), deci au nevoie de mult zahăr ca să crească. Din 20 în 20 de minute vom alimenta celulele canceroase cu acest zahăr.
Dar consumând zahărul dintr-un fruct de culoare neagră, concomitent cu consumarea zahărului, celulele canceroase vor consuma şi resveratrolul şi vor muri pe capete.

Primul lucru l-am făcut; mai avem de făcut încă două.
Celula aceea canceroasă am distrus-o şi acum, în locul ei, e un lichid foarte toxic.
Aceasta otravă trebuie scoasă cumva din organism.
Aici intervine sistemul limfatic!!
Există două alimente care pun în mişcare limfa: lămâia şi echinaceea.

Consumul a 3-4 lămâi stoarse şi diluate cu apă, zilnic, şi a 2-3 linguriţe de pulbere de echinaceea vor asigura mişcarea sistemului limfatic, care va prelua lichidul acela foarte toxic şi îl va duce în ficat.

Ficatul amestecă această otrava cu bila şi o varsă în intestin, de acolo merge în colon şi aşteaptă să fie eliminată.
Aici mai apare o problemă: deoarece colonul reabsoarbe apa, el va reabsorbi şi otrava şi o va reintroduce în ficat.
Aceasta măreşte riscul de ciroză la ficat.
Soluţia salvatoare ar fi să forţăm cumva ficatul să îşi verse bila mult mai des şi apoi să scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic.

Clismele cu cafea, exact asta fac !

Dacă bem cafeaua, aceasta stimulează rezervele de glicogen din ficat şi ne dă un boost de energie – stimulată!! -,
dar dacă o folosim ca şi clismă, aceasta stimulează ficatul să îşi verse bilaN (cu toxinele rezultate din fostele celule canceroase), bila se amestecă cu cafeaua în intestin şi colon şi este eliminată imediat din organism.

Acesta este ciclul:
• 12 ore de flux continuu de resveratrol şi zahăr în sânge, apoi
• 12 ore de post (peste noapte), prin care înfometăm, până dimineaţa, celulele canceroase.
• Apa cu lamaie şi echinaceea duc – prin mişcarea limfei otrăvurile în ficat,
• iar clismele cu cafea din oră în oră asigură eliminarea toxinelor cât mai repede posibil, nelăsându-le să se reabsoarbă.

Iar acum, în încheiere, o părere personală – dacă vreţi, o credinţă a mea :
TOT CEEA CE AM SCRIS PÂNĂ ACUM E INUTIL, DACĂ NU INTERVINE ÎNAINTE VINDECAREA SUFLETEASCĂ, EMOŢIONALĂ !

După ce oamenii apelează la toţi doctorii, fac tot felul de chimioterapii – care, în sine însele, sunt pentru a “omorî” trupul (pe lângă celulele canceroase sunt, omorâte ș i celule sănătoase) – şi după ce le încearcă pe toate, abia atunci acceptă oferta lui Dumnezeu de vindecare, prin “medicamentele” Lui: pentru SUFLET – credinț ă, dragoste şi iertare, iar pentru TRUP – plante şi fructe vii.
În multe cazuri, prin binecuvântarile lui Dumnezeu corpul reîncepe să funcţioneze şi să se regenereze, chiar dacă este atât de otrăvit de ură, invidie -mai ales-, neiertare-mult, mult, mai grav-, gelozie, frici … stil de viaţă şi alimentaţie necorespunzătoare.

Dumnezeu vindecă sufletul ruinat … şi salvează şi trupul – de multe ori, şi mai ruinat -, restaurând astfel o mare parte a fiinţei umane …
Condiția este, El nu poate reface trupul, atâta timp cât Tu nu te preocupi să-ț i refaci, mai intâi, sufletul !

S-a demonstrat ştiinţific că emoţiile şi sentimentele negative acidifică sângele şi pot aduce un dezechilibru în metabolism.
Nu uita, planul Lui funcț ionează astfel:
VINDECAREA TRUPULUI ÎNCEPE CU VINDECAREA SUFLETULUI (prin minte, intelegere, constientizare)!!!
(sa-i dea Dumnezeu sanatate cui l-a scris si tuturor celor care l-au transmis mai departe)

Doamne ajuta!

Altă pupăză grăiește: M-am săturat de golănii

Norica Nicolaie

Europarlamentarul PNL Norica Nicolai se manifestă vehement împotriva fuziunii partidului cu PDL, spunând că acceptă doar absorbţia formaţiunii lui Vasile Blaga. Ea a negat că ar avea vreo legătură cu acţiunile lui Călin Popescu Tăriceanu.

“Nu sunt momentan în țară, nu știu exact declarațiile, dar pot nega ferm orice legătură cu gruparea Tăriceanu. Mă declar un susținător al amendamentului Quintus, ca orice asociere cu PDL să nu afecteze numele, doctrina și identitatea. Mă voi bate din interior pentru a păstra aceste valori. Nu sunt de acord cu fuzionarea prin comasare, ci poate prin absorbție. Dacă vor să vină în partid, în PNL, îi primim, dar ce se face, stabilește congresul. Nu comentez vorbe. Unul spune una, altul spune alta”, a declarat Nicolai pentru DC News.

“M-am săturat de golănii. Vreau să văd deciziile aprobate statutar, la Congres, nu cred în promisiuni. Cred că președintele trebuia să mă cheme, căci fac parte din Comisia de Statut, și ar fi trebuit să cunosc ce modificări se vor propune. Nu m-au convocat, până astăzi, cu două săptămâni înainte de Congres. Aștept. Nu voi accepta nimic nestatutar, mă voi bate din PNL pentru acest partid”, a adăugat europarlamentarul.

Doamna europarlamentar uită când a votat cu nepoata în Parlamentul României. Aceea n-o fi fost oare o golănie?
Dar de securiștii DOVEDIȚI din PNL uită doamna?
C-tin Balaceanu Stolnici
Alexandru Paleologu
Dan Amadeo Lazarescu(tatal vitreg al senatorului de Cioflinceni
Mircea Ionescu Quintus(pres.onorific PNL)
Ion Ghişe

Dar despre glorioasa guvernare liberală uită doamna, și mai ales de ce a lăsat ea în urmă:

PIB-ul a crescut cu 7,9%
Deficit bugetar 4,8% din PIB !!!!!
Deficit comercial 18,4% din PIB !!!!!!!
Plus nepromovarea legilor cu adevarat de dreapta, plus blocarea justitiei.
Și…dacă tot sunteți europarlamentar, stimată doamnă, în UE liberalii sunt în ALDE, partidul dvs. a trecut în PPE, ce liberali mai sunteți? Ei fiind printre altele de centru stânga, PNL declarându-se de centru dreapta…

Oare politicienii se aud când vorbesc?!

Din puțul gândirii unei doamne blonde

Dna Udrea a cerut demisia lui Horea Uioreanu din fruntea Consiliului Județean Cluj și alegeri anticipate, dar a lăsat de înțeles că Adrian Papahagi nu ar îndeplini calitățile necesare pentru a fi candidatul partidului.
Acesta ar fi A. Papahagi, după Wikipedia:
Adrian Papahagi este licențiat în anglistică al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1999) și al Universității Paris IV-Sorbonne (1998). A fost elev străin al École Normale Supérieure (Paris) între 1997 și 2000. Deține un master în studii medievale la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne (1999) și un doctorat în studii medievale („summa cum laude”) la aceeași universitate. A predat limba engleză veche la Universitatea Paris Sorbonne și la Institutul Catolic din Paris între anii 1999 și 2003. Actualmente este lector la catedra de engleză a Facultății de Litere, la Universitatea „Babeș-Bolyai”. În 2007 a fondat la această universitate Centrul de Istoria Cărții și a Textelor (CODEX), care își propune valorificarea colecțiilor de manuscrise medievale din România. Între anii 1996-1997, a fost redactor-șef al revistei Echinox (Cluj). Între anii 1999 și 2005, a fost co-director al editurii Echinox.Cariera politică
În 2010, în timpul ministrului Teodor Baconschi, a devenit consilier în Ministerul Afacerilor Externe, vicepreședinte al Fundației Creștin-Democrate și director adjunct al Institutului de Studii Populare. În timpul celei de-a doua suspendări a președintelui Traian Băsescu din vara anului 2012, a fost unul din criticii vocali ai USL. A candidat din partea ARD la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, într-un colegiu din județul Cluj, fiind susținut de personalități ale PD-L, precum Monica Macovei și Cristian Preda.[1] Printre proiectele sale se numărau reforma constituțională, regionalizarea și reforma sistemului de învățământ.[2] În ciuda obținerii uni procent mai mare decât media națională a Alianței România Dreaptă, Papahagi nu a dobândit un mandat de deputat la redistribuire.

Dar ce spune dna Udrea:
“Candidatul nu trebuie sa fie un om dezamagit, pentru ca, atunci cand esti dezamagit, nu poti sa convingi alegatorii. Daca dezarmezi si te intorci impotriva propriului partid, nu esti un bun om politic. Poti fi un bun profesor, dar nu om politic”.
“Nimeni nu poate reprosa votului partidului, altfel foarte echilibrat, faptul ca a pierdut. Daca Teodor Baconschi si Adrian Papahagi nu s-ar fi contracandidat, unul dintre ei ar fi castigat, asa rezulta daca le insumam voturile obtinute. (…) Si eu am suparari, dar nu e corect sa dai intr-o echipa pentru ca n-ai castigat. Cand avem ceva de spus, sa ne spunem intre noi, nu in public (…) PMP isi doreste sa fie un partid altfel, dar partid altfel nu inseamna partidul celor cu doctorate la Sorbona, desi sunt bineveniti si ei”
, a mai afirmat Udrea.
Deci eu chiar v-am crezut la început, că sunteți reformiști. Chiar am crezut că face acum dl Băsescu un partid al celor cu doctorate la Sorbona, Oxford sau Cambridge și reușește să scoată cei 70% din votanții care stau acasă, să câștige toate alegerile cu oferta lui bogată de oameni competenți în domenii cheie. De ce credeți că v-a votat diaspora, cei cu doctorate în străinătate?!
Acuma naivii cu doctorate la Sorbona primesc lecții de politică de la o admiratoare discretă a Președintelui Norvegiei.
Deci candidatul nu trebuie să fie un om dezamăgit. Se poate, nu cunosc criteriile după care se fac alegeri în PMP. Ce pot să vă spun cu siguranță și cu mâna pe inimă este că eu sunt FOARTE DEZAMĂGITĂ ASTĂZI DE PMP.

A fost ignorat toată viaţa lui – până în acest moment. Toată lumea ar trebui să vadă acest lucru.

Niciodată nu v-aţi fi gândit ce caută silueta unui urs uriaş în mijlocul unei intersecţii. Stă nemişcat şi priveşte cu tristeţe oamenii care trec pe lângă el. Nu-l bagă nimeni în seamă până în momentul în care braţele i se deschid pentru o îmbrăţişare caldă. Nimeni nu bănuieşte că sub costumul acestui urs aparent fericit se află un om cu dizabilităţi.

Este emoţionant cum o îmbrăţişare îi inspiră şi pe ceilalţi trecători să ofere puţină afecţiune şi căldură sufletească. Un copil, un tânăr, un vârstnic, toţi îl îmbrăţişează cu multă dragoste pe ursul care îi priveşte pe toţi cu atâta blândeţe.

Astfel de persoane nu reuşesc ca în viaţa reală să primească acceptul societăţii şi pentru a se bucura de puţină afecţiune şi căldura umană se transpun în astfel de situaţii. Fundaţia Pro Infirmis, prin acest experiment, doreşte să educe oamenii să empatizeze cu persoanele cu dizabilităţi.

Nu trebuie să uităm că persoanele cu dizabilităţi fac parte din societatea noastră şi nu trebuie marginalizaţi.

În fiecare zi vorbim despre vreme, despre bani şi suntem tot timpul pe fugă. Dar ne e dor de unele lucruri simple şi foarte importante… Şi anume să fim deschişi şi să oferim emoţiile noastre în cel mai sincer mod posibil.

Sursa: Youtube

Text: LiveBiz
…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….

DNA a descoperit cum erau furați românii la factura de curent electric

Enel

Scandalul e abia la inceput. Curios este faptul ca neregulile majore nu au fost descoperite de controalele interne sau de alte organisme care ar avea competentele si ar fi in stare sa faca astfel de verificari, ci de procurorii DNA care dezvaluie un mecanism de coruptie prin care romanii au ajuns robii Enelului.

DNA a anuntat joi seara ca i-a retinut pe Claudiu Dumbravanu, vicepresedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), Florin Gugu, director ENEL, si Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Florin Gugu lucrat si el pana in 2005 la ANRE, inainte de a ajunge la ENEL.

Cum s-a ajuns aici? Potrivit procurorilor, ANRE a descoperit ca ENEL a impus o dubla taxare a certificatelor verzi catre consumatori in 2012. Cu alte cuvinte, “ne-a umflat” serios factura. ENEL urma sa fie sanctionata cu reducerea tarifelor cu un procent de 6%. Avantaj clienti. Numai ca nu s-a intamplat asa. Dumbravanu s-a inteles insa Florin Gogu ca sanctiunea sa fie de doar 1,3% in loc de 6%, fapt din care ENEL castiga dintr-un foc 2,5 milioane de euro. In schimbul acestui “serviciu” ENEL trebuia sa acorde doua contracte substantiale de 407.199,10 lei, firmei SC ELECTROALFA INTERNATIONAL cu care vicepresedintele ANRE avea legatura.

Relatiile reciproc avantajoase dintre Dumbravanu si Gugu nu se opresc aici, vicepesedintele ANRE continuand sa fie “omul din interior” pentru directorul ENEL si sa-i ofere diferite avantaje economice in dauna statului si sa-l tina la control cu ce controale urmau sa se faca la ENEL si ce vizau acestea.

Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, Dumbraveanu Claudiu Sorin l-a contactat pe Gugu Florin, caruia i-a comunicat ca a intervenit pentru majorarea unui spor de eficienta in beneficiul ENEL de la 25% la 50% de joasa tensiune. De asemenea, la 3.10.2013, Dumbraveanu Claudiu Sorin a informat pe Gugu Florin, prin intermediar, despre faptul ca un control aflat in curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum si ca nu are nicio reclamatie la baza, informarea fiind facuta in urma temerilor exprimate de Gugu Florin cu privire la scopul controlului, arata DNA.

De ce a cerut insa Dumbravanu ca in schimbul avantajarii unei companii private in dauna interesului public sa fie acordate doua contracte mari societatii SC ELECTROALFA INTERNATIONAL?

Tot DNA ne lamureste. Asociat la aceasta firma este Ciubotaru Gheorghe, persoana aflata in relatii de prietenie cu Dumbravanu.

Acuzatiile pe scurt:

micsorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%,
majorarea unui spor de eficienta de la 25% la 50% si
informarea ENEL despre faptul ca un control nu avea la baza o reclamatie, ci era in programul anual de control.

Potrivit ziarului Botosaneanul, Grupul -Electroalfa- este controlat de omul de afaceri Gheorghe Ciubotaru, cel mai bogat botosanean, singurul inclus in Top 300 Capital si care, pe de alta parte, potrivit Top Forbes este cel mai avut botosanean, cu o avere estimata la 22 milioane de euro.

Premierul Victor Ponta a efectuat acum vreo trei saptamani o vizita la firma Electroalfa din Botosani, unde i-a urat presedintelui Consiliului de Administratie al Electroalfa, Gheorghe Ciubotaru, profit cat mai mare. “Sa dea Dumnezeu sa faceti profit si sa il reinvestiti, ca in felul acesta nu va mai taxam deloc de la 1 iulie, ca reducerea contributiilor de asigurari sociale”, a spus Ponta catre reprezentantii firmei, potrivit Ziare.com.

Comunicatul DNA:

“In ordonanta de retinere se arata ca, in cauza, exista date si aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ce contureaza urmatoarea stare de fapt:

In cursul anului 2013, suspectul Dumbraveanu Claudiu Sorin, vicepresedinte ANRE si membru al Comitetului de reglementare, a pretins si a obtinut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, in baza unei intelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru SC ELECTROALFA INTERNATIONAL, al carei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe. Foloasele necuvenite constau in atribuirea a doua contracte de executie lucrari in valoare totala de 407.199,10 lei, in schimbul indeplinirii, de catre Dumbraveanu Claudiu Sorin a unor acte contrare indatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 si 3 octombrie 2013, a unor interventii, in virtutea functiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, si anume:

– micsorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%,
– majorarea unui spor de eficienta de la 25% la 50% si
– informarea ENEL despre faptul ca un control nu avea la baza o reclamatie, ci era in programul anual de control.

Concret, in prima jumatate a anului 2013, inculpatul Dumbraveanu Claudiu Sorin, avand o functie de decizie in cadrul ANRE, i-a pus in vedere inculpatului Gugu Florin, director ENEL ca, in urma descoperirii unei duble taxari a certificatelor verzi catre consumatori in anul 2012, ENEL Distributie Muntenia este pasibila de sanctiuni constand in reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu aceasta ocazie, Dumbraveanu Claudiu Sorin a conditionat micsorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (in loc de 6%, reprezentand o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL in implementarea proiectului Smart Meter, ori de incheierea, de catre ENEL, a unor contracte de lucrari sau de achizitie echipamente cu aceasta societate.

In cursul lunii mai 2013, ENEL initiase procedurile interne pentru stabilirea cerintelor de participare a ofertantilor la atribuirea contractului “Antrepriza lucrarilor in retelele de medie tensiune apartinand filialelor Banat si Dobrogea ale ENEL”, printre ofertanti regasindu-se Electroalfa International SRL, conform declaratiei privind participantii din 5.08.2013.

In acest context, Gugu Florin a promis ca va tine cont de solicitarea lui Dumbraveanu Claudiu Sorin, sens in care a avut intalniri cu reprezentantii SC ElectroAlfa International SRL, cu care a stabilit atribuirea in viitorul apropiat a unor contracte, desi acestia practicau preturi peste cele ale pietei in domeniu.
Din probele administrate a reiesit ca Dumbraveanu Claudiu Sorin a contribuit in mod esential la reducerea sanctiunii de la 6% la 1,3%, precum si a perioadei de aplicare a acesteia, respectiv doar pana la finele anului 2013.

Aceste aspecte au fost stabilite in cadrul sedintei din 21.06.2013 a Comitetului de Reglementare al ANRE, in care Dumbraveanu Claudiu Sorin avea calitatea de membru, cu drept de vot.

Ulterior, Dumbraveanu Claudiu Sorin a continuat sa acorde sprijin catre ENEL, in varii modalitati, in baza intelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte catre firma Electroalfa Intenational.
Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, Dumbraveanu Claudiu Sorin l-a contactat pe Gugu Florin, caruia i-a comunicat ca a intervenit pentru majorarea unui spor de eficienta in beneficiul ENEL de la 25% la 50% de joasa tensiune.
De asemenea, la 3.10.2013, Dumbraveanu Claudiu Sorin a informat pe Gugu Florin, prin intermediar, despre faptul ca un control aflat in curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum si ca nu are nicio reclamatie la baza, informarea fiind facuta in urma temerilor exprimate de Gugu Florin cu privire la scopul controlului.

Potrivit intelegerii dintre Dumbraveanu Claudiu Sorin si Gugu Florin, intre ENEL Distributie Dobrogea si Asociatia compusa din Electroalfa International si alte doua firme au fost incheiate la 8.11.2013 Acordurile Cadru de Executie a doua lucrari, iar la 10.01.2014 intre ENEL Distributie Dobrogea si SC Electroalfa International SRL au fost incheiate doua contracte subsecvente pentru executia de lucrari.

Un contract are ca obiect modernizarea unor linii de tensiune din judetul Calarasi, fiind in valoare de 277.600,66 lei. Lucrarea a fost subcontractata in proportie de 30% de Electroalfa unei alte firme, insa din obiectul contractului rezulta ca lucrarea a fost subcontractata integral.

Al doilea contract are ca obiect modernizarea unor instalatii electrice din municipiul Calarasi, fiind in valoare de 129.598,44 lei. Lucrarea a fost subcontractata in proportie de 30% de Electroalfa, dar din obiectul contractului rezulta ca lucrarea a fost subcontractata integral.

Ca urmare, pe site-ul SEAP a aparut anuntul de atribuire nr. 142739/13.12.2013, pentru “Antrepriza lucrarilor in retelele de medie tensiune apartinand filialelor Banat si Dobrogea ale ENEL”, printre firmele castigatoare regasindu-se si SC Electro-Alfa International SRL, asociat la aceasta firma fiind inculpatul Ciubotaru Gheorghe, persoana aflata in relatii de prietenie cu vicepresedintele ANRE, Dumbraveanu Claudiu.

Celor trei inculpati Dumbraveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe si Gugu Florin li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedura penala.

Cei trei inculpati Dumbraveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe si Gugu Florin urmeaza a fi prezentati cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile la Tribunalul Bucuresti.

Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

Sursa:Denisa Miron, Colaborator, http://www.stiripesurse.ro/dna-a-descoperit-cum-erau-furati-romanii-la-factura-de-curent-electric/
…………………………………………………………………………………………………..
Proces împotriva ENEL pentru facturile mărite | Cum fac?
HOMEPAGE >>
Daca intentionati sa va recuperati sumele fraudate la factura de energie electrica trebuie sa urmati pasii de mai jos asa cum recomanda site-ul criterii.ro

Furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de furnizor cu consumatorul. Contractul de furnizare stabilește raporturile dintre un furnizor și un consumator cu privire la furnizarea energiei electrice, inclusiv facturarea și plata energiei electrice.

Acesta este un contract ce intra sub incidenta legii 193/2000 privind consumatorii.

ENEL ne acorda si un calculator de calculare energie electrica.

https://www.enel.ro/crosweb/calculator/index

Raspunderea este una contractuala (ANEXA 1 la Decizia ANRE nr. 57/11.10.1999).

La articolul 6 litera c Furnizorul are obligatia de a respecta tariful legal si sa nu mareasca acest tarif ilegal.

Noi propunem urmatoarele:

- O actiune contractuala,comuna intemeiata pe legea 193/2000 modificarea acestei clauze si specificarea in mod concret si transparent a formarii tarifului;

- Acesta clauza este una abuziva

- Actiunea intemeiata pe legea 193/2000 este scutita de taxa de timbru

- Restituirea sumelor incasate ilegal

Aceasta actiune nu se suspeda pana se judeca dosarul penal,pentru ca in NCPC actiunea civila este independenta de actiunea penala(Deci nu mai exista principiul “penalul tine in loc civilul?

Deci se poate initia o astfel de actiune.Mai mult decat atat este destul de simplu pentru ca acest contract este acelasi pentru toti consumatorii fiind nevoie decat de mentionarea Numelui si datelor de contact pentru fiecare.

Sursa:Av. COLTUC MARIUS VICENTIU, http://www.nasul.tv/2014/06/11/proces-impotriva-enel-pentru-facturile-marite-cum-fac/

Blonda de la drept știe pe ce parte a eșichierului stă PMP?

Udrea

Rog pe susținătorii PMP să mă lămuriți.
Iată ce declară E. Udrea într-o joi seara la un post TV:
”Din punctul meu de vedere și cred că și al partidului, ideea e să nu dăm voturile unui candidat al PSD care să fie omul baronilor PSD, omul care vrea să controleze justiția(…) Dacă vorbim de turul doi unde Mișcarea Populară nu am avea un candidat și în competiție ar fi toți cei de acolo (Iohannis, Meleșcanu, Isărescu, Geoană, prezentați pe ecranul din studioul TV n.n.) și dl.Maior, personal cred că l-aș susține pe dl.Maior(…) L-aș susține pe acela care și-ar asuma linia pe care o are Traian Băsescu”

Întreb:
Vine doamna să facă declarații strict personale? Adică este într-un partid de dreapta și ar vota stânga?! Adică ești în opoziție cu stânga și o ajuți să ajungă la butoane?!
Vrea președintele PMP, cum declara mai demult o unificare a dreptei? Cu declarația aceasta?!
Cum va fi privit în PPE acest vot pentru stânga?

Sursa declarației E.U.: http://inpolitics.ro/o-bomba-a-elene…r_1899946.html .

Politicieni de trei parale chioare

Ponta mire DD mireasă

Mireasa face declarații demne de Absurdistan: “Nu ne aliem cu ciocoii, ei se aliaza cu noi. In al doilea rand, nu le cerem nimic noi, ci le oferim cateva lucruri lor”. 
Să mori tu dacă nu e același lucru, politician de trei parale chioare!

Mireasa nu e numai bătrână, e și nițel curvă.
Oferă ea CÂTEVA LUCRURI, dar…, PP-DD va primi un post de ministru în noul guvern și câteva funcții de secretari de stat.
Astfel, Simona Man va urma să conducă Ministerul Românilor de Pretutindeni.

Atenție părinți:„Nu există copii obraznici, ci părinţi care nu ştiu să reacţioneze“: cum îi educi pe cei mici fără să-i pedepseşti

Motivul pentru care un copil are un comportament considerat nepotrivit de adult ascunde, de cele mai multe ori, o altă explicaţie decât răsfăţul, conform unei teorii recente. Fie că cel mic cerşeşte atenţia părinţilor, vrea să se joace, îl supără ceva sau nu înţelege un anumit lucru, părinţii sunt cei care ar trebui să realizeze faptul că pedeapsa nu educă, indiferent de metoda de coerciţie aleasă, ci complică şi mai mult lucrurile. Ştiri pe aceeaşi temă VIDEO Grădiniţa groazei, la Constanţa. Copiii bătuţi erau adormiţi cu … FOTO Jocurile copilăriei. Nu călcaţi iarba, micuţilor! Jucaţi-vă pe ea… Cu cât un copil dovedeşte un comportament mai dificil sau mai agresiv, cu atât mai mult are nevoie de atenţia şi înţelegerea părinţilor, nu să fie pus la colţ şi certat, atrage atenţia psihologul Naomi Aldort, autoare a cărţii „Raising Our Children, Raising Ourselves“ (Ne educăm copiii, ne educăm pe noi înşine). „Nu există copii care nu se comportă aşa cum trebuie, ci copii care fac ceea ce pot, dar pe care noi nu-i înţelegem“, mai spune Aldort, opinie împărtăşită de tot mai mulţi psihologi specializaţi în psihologia copilului, printre care şi Laura Markham. Copiii învaţă înregistrând ceea ce văd la ceilalţi, iar părinţii reprezintă prima şi cea mai sigură sursă de informaţii, primele modele pe care le urmează. Aşa că atunci când părinţii recurg la pedepse corporale, la ţipete sau mustrări frecvente, inclusiv la pedepse pe care le consideră o alegere blândă, cum este trimiterea copilului la el în cameră pentru o anumită perioadă de timp sau îl pun la colţ, nu fac decât să le ofere un exemplu de comportament agresiv, pe care îl vor adopta. Chiar şi atunci când copilului i se spune că este trimis singur la el în cameră pentru că a greşit, acesta primeşte mesajul că este abandonat şi îndepărat, lăsat singur cu temerile şi nesiguranţele sale, chiar de către cel care ar trebui să-l înveţe cum să se descurce cu problemele şi emoţiile care îl stăpânesc. Psihologul Laura Markham crede că această pedeapsă în vogă printre părinţii zilelor noastre ar trebui înlocuită cu o perioadă în care părintele să încerce să descopere, alături de copil, problema din spatele unui anumit tip de comportament. Markham avertizează că excluderea pedepselor nu echivalează cu renunţarea la a impune limite copiilor, care înseamnă cu totul altceva. „Copiii trebuie să înţeleagă faptul că nu au voie să fugă în mijlocul străzii, că nu este în regulă să lovească alţi copii sau să facă pipi pe covor, dar acestea sunt limite, nu pedepse. Totuşi, părinţii nu ştiu cum să impună astfel de limite şi presupun că trebuie să le dea o lecţie odraslelor, aşa că îi pedepsesc, la fel cum au înţeles şi ei de la părinţii lor“. Pe de altă parte, studii recente susţin că pedepsirea copiilor nu face decât să înrăutăţească un comportament negativ, pentru că pedepsele dezvoltă furie şi o atitudine defensivă. Copiii învaţă, totuşi, să mintă ca să nu fie prinşi, să evite pedeapsa. De asemenea, pedepsele nu fac decât să-i îndepărteze pe copii de părinţi şi să scadă influenţa pe care adultul o are asupra copilului. Este mai uşor şi la îndemână să pedepseşti decât să găseşti timpul şi răbdarea necesare pentru a trata corect educaţia copilului, admite Markham, dar părinţii ar trebui să înţeleagă că sunt direct responsabili de felul în care ajung copiii lor să se comporte. Markham a oferit pentru Psychology Today o serie de îndrumări pentru părinţii care vor să renunţe la pedeapsă în relaţia cu copiii:
1. Părinţii sunt primii care ar trebui să înveţe să-şi ţină în frâu emoţiile şi nervii, nu copiii. Aceasta este prima regulă pentru ca şi cei mici să înveţe, prin puterea exemplului, cum să se descurce cu propriile emoţii. Părinţii trebuie să-şi înăbuşe impulsul de a pedepsi şi să nu-i arate mereu copilului că este furios, reacţionând agresiv, aceasta fiind o atitudine care nu face decât să se întoarcă împotriva celui care o foloseşte.
2. Emoţiile trebuie tratate cu atenţie şi respect. Copiii nu-şi pot stăpâni reacţiile atunci când sunt conduşi de adrenalină, de hormoni, aşa că părinţii sunt datori să-i ofere copilului un mediu liniştit în care să-şi descarce supărarea. Nu încercaţi să-i ţineţi morală atunci când copilul este recalcitrant. Aşteptaţi să se calmeze şi abia apoi încercaţi să-i explicaţi că v-aţi simţit jignit şi rănit de felul în care s-a comportat cu dumneavoastră (dacă a minţit, a vorbit urât sau s-a răstit la părinte), explică Markham.
3. Repetiţia sau respectarea unei rutine este cheia educaţiei, metodă care trebuie urmată fără abatere din primii ani de viaţă, de la felul în care învaţă să se spele pe dinţi, să aibă grijă de lucruri sau de animale, să-şi facă temele etc. Rutina este importantă mai ales în ceea ce priveşte respectarea şi adoptarea unor comportamente de bază, dar este şi „structura“ pe care se clădesc aspecte mult mai importante. Din nou, răbdarea este esenţială în ceea ce-l priveşte pe adult. Copilul nu va înţelege mai bine că trebuie să se spele pe dinţi în fiecare zi, dacă se va ţipa la el. Important este ca aceste obişnuinţe să fie dezvoltate în timp, într-un mod care să-l atragă pe copil, chiar dacă presupune ca părintele să găsească o metodă prin care să transforme rutina într-o joacă, indiferent dacă este vorba despre spălat pe dinţi sau despre făcut ordine în cameră.
4. Încercaţi să stabiliţi o legătură cu copilul înainte de a încerca să corectaţi o problemă. Nu uitaţi că un copil are tendinţa să fie mult mai neascultător atunci când se simte vinovat faţă de părinte şi când simte că a dezamăgit. De aceea, părintele trebuie să-i arate copilului că îi pasă de ceea ce simte şi că face eforturi să-l înţeleagă. O abordare de tipul „înţeleg că m-ai minţit pentru că ţi-a fost frică să-mi spui ce s-a întâmplat cu adevărat“, îi va arăta copilului că nu trebuie să-i fie teamă de felul în care veţi reacţiona, ci că va găsi în dumneavoastră o persoană la care poate apela şi unde va găsi înţelegere. Când îi vorbiţi copilului este importat să vă aşezaţi şi să discutaţi de la acelaşi nivel, să vă uitaţi în ochii lui, nu să-l „concediaţi“ cu un gest, fără ca măcar să-i aruncaţi o privire. Când copilul plânge, ţipă sau nu vrea să vorbească este indicat ca părintele să-i explice că trebuie să exprime în cuvinte ce-l deranjează.
5. Limitele se impun prin oferirea constantă de explicaţii. Copilul trebuie să înţeleagă de ce nu trebuie să facă un anumit lucru. Nu este suficient să i se spună nu face aia, nu ai voie, nu pune mâna etc. Fiecare interdicţie trebuie să fie urmată de o explicaţie. „Nu ai voie să fugi în mijlocul străzii pentru că …, Nu poţi să-ţi loveşti fratele pentru că… etc. Cu cât înţeleg mai bine de ce li se impun anumite limite, cu atât vor fi mai dispuşi să le accepte.
6. Nu uitaţi că fiecare moment de obrăznicie este o expresie a unei necesităţi legitime a copilului. Copilul are un motiv pentru care se poartă aşa, chiar dacă părintele consideră că motivul este greşit. Se comportă îngrozitor? Înseamnă că se simte îngrozitor. Poate că nu se odihneşte suficient, poate că simte nevoia să petreacă mai mult timp cu părinţii, poate că a strâns o mulţime de emoţii negative pe care simte nevoia să le elibereze prin plâns. Dacă descoperiţi motivul, atunci nu veţi mai considera că este vorba de răsfăţ sau obrăznicie.
7. Nu este uşor, dar părinţii ar trebui să găsească modalitatea prin care se le spună copiilor mai des „DA“, pentru că aproape întotdeauna apare cuvântul „NU“ în relaţia copil-părinte. „Da, este timpul să-ţi faci ordine în cameră“, poate fi un exemplu.
8. Rezervaţi un timp, zilnic, în care să lăsaţi la o parte orice altă activitate (telefon mobil, televizor, laptop) şi timp de măcar 20 de minute încercaţi să vă dedicaţi total copilului dumneavoastră şi să-l întrebaţi ce şi-ar dori să faceţi împreună. Lăsaţi-l pe el să ia conducerea şi nu vă sfiiţi să-i faceţi pe plac şi să vă purtaţi prosteşte, de dragul lui. Copiii obişnuiţi să petreacă în fiecare zi timp de calitate cu părintele, reuşesc să-şi exprime mai bine emoţiile.
9. Părinţii trebuie să-şi ierte greşelile pe care le fac faţă de copiii lor şi să înveţe din ele. Un părinte care se simte vinovat nu poate fi un părinte relaxat în relaţia cu copilul lui. Nu există “prea târziu” când un părinte vrea să repare greşelile pe care realizează că le face. 10. Când părinţii au impresia că parcă nimic din ceea ce fac nu funcţionează, atunci este momentul perfect să le arate copiilor cât de mult îi iubesc. Iubirea necondiţionată pe care părintele o arată copilului precede orice altă regulă de creştere şi educare a copiilor.

Sursa: http://adevarul.ro/life-style/parinti/nu-exista-copii-obraznici-ci-parinti-nu-stiu-reactioneze-educi-cei-mici-sa-i-pedepsesti-1_538f00980d133766a8499739/index.html

Nutrienții care repară oase și cartilaje

osteoartrita

Odata ca inaintarea in varstra, oasele isi pierd din suplete si masa, articulatiile incep sa trozneasca, osul pierde nutrienti mai repede decat ii primeste. Daca acest proces este si amplificat de stil de viata nesanatos care extrage mineralele alcaline din os ( cafea, tigari, oboseala, stres, tulburari hormonale, mediu acid ) , trebuie cel putin, sa contrabalansam printr-un aport adecvat de nutrienti.
Dupa fracturarea unui os sau dupa o interventie chirurgicala trebuie sa ne asiguram ca dispunem de nutrienti anabolici (constructori) in corpul noastru. Aceasta este o strategie foarte buna pentru accelerarea vindecarii si regenerarii tesuturilor.
Nevoile de regenerare mai apar si dupa exercitiile fizice intense, sau cand doriti sa incetiniti procesul de imbatranire. Voi prezente in continuare cativa dintre nutrientii de baza, care te pot ajuta sa accelerezi vindecarea, sau sa imbunatatesti regenerarea musculara asociata exercitiilor fizice , sau sa stai departe de efectele degenerarilor celulare odata cu inaintarea in varstra.


· PULBERE DE SILICIU
– 100 la 150 mg/zi (Ceai de coada calului)
Siliciul este esential in dezvoltarea oaselor si ajuta in mineralizarea lor. Ajuta intarirea lor dar si flexibilitatea. Imbunatateste producerea colagenului.
· MSM- 3-5gm/zi
Contine sulf asimilabil, netoxic un element indispensabil pentru oase, cartilaje, si construirea colagenului. Deasemenea are o componenta importanta in detoxifiere si in producerea de enzime

CALCIU/ MAGNEZIU – 2gm./ 1gm pe zi
Mineralele majoritare din componeta osoasa cu rol in producerea enzimelor care participa la refacere.

ZINC PICOLINAT
– 50mg/ zi
Mineral din compozitia oaselor. Induce producerea de enzime(proteine speciale) asociate regenerarii. Stimuleaza vindecarea si producerea testosteronului, component activ in vindecare

PROTEINA DIN ZER-
30gr/ 2-5ori pe zi
Stimuleaza producerea si cresterea tesuturilor noi, precum si cresterea osoasa

Omega 3.
3-9capsule pe zi
Initiaza procesul de crestere a tesuturilor si mentine sistemul vascular fluid. Curata arterele pentru ca nutrientii sa poata ajunge mai usor la celule.

BROMALAINA / PAPAINA
12gm/zi
Ajuta la dizolvarea tesuturilor cicatrizante(ciocurilor, cristalelor din articulatii) Accelereaza vindecarea , reduce umflarea, invinetirea si durerile asociate inflamatiilor.

VITAMINA K2 100mcg/zi
Adjuvant in remineralizarea oaselor. Calciul si magneziul nu pot intra in os fara aceasta vitamina. Se gaseste in produsele fermentate(varza, soia fermentata) precum si in frunzele de patrunjel

SOARE
(pentru VITAMINA D) – mult, insa sa nu va ardeti
Adjuvant in remineralizare alaturi de VitK2, calciul si magneziul intra in os

VITAMINA D3
- 2500-5000 IU/Zi
Depozitarea calciului si magneziului in oase

B-COMPLEX ( in mod special ACID FOLIC) Stimuleaza procesele de crestere. Important in asimilarea nutrientilor din alimente

VITAMINA E- 400IU/zi
Accelereaza vindecare si procesele regenerative

VITAMINA C
– 1000mg/3 x zi
Accelereaza producerea de colagen, faciliteaza formarea tesuturilor si ajuta in procesele de vindecare

SPIRULINA PUDRA
2-3 lingurite ./zi
O sursa importanta in minrale asimilabile si absorbabile

CARTILAGIU BOVIN
1-2 gm/zi
Accelereaza vindecarea, si cresterea noilor tesuturi.

GLUCOZAMINA/ CONDROITINA
– 2gm/zi
VITAMINA A – 20 000IU / zi

MINERALE COLOIDALE 2Linguri pe zi

SUPA DE OASE- in orice cantitati, vita, pui, peste, fierte cu legume.
ACID HIALURONIC 200-400mg/zi
Important pentru suportul anabolic si tesut conjunctiv(colagen)

Postată acum 6th December 2013 de Lucian Toma, http://www.luciantoma.com/2013/12/nutrienti-care-repara-oase-si-cartilaje.html

Monica Macovei: Am cerut simplificarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare

Monica Macovei:

În 2011, am cerut simplificarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare. Reiau propunerile și solicit susținerea politică a PNL și PDL pentru adoptarea lor de către Parlament:

1. Votul pentru ridicarea imunității să fie electronic, la vedere, atât în Comisia juridică, cât și în Plen, pentru ca fiecare parlamentar să-și asume răspunderea pentru votul dat, iar opinia publică să poată vedea cum au votat „aleșii”.

2. Cererea de ridicare a imunității să fie votată in Plen în maximum 48 de ore de la trimiterea ei în Parlament.

3. Parlamentarii să nu analizeze dosare și probe, acesta fiind strict atributul judecătorilor, care trebuie lăsați să se pronunțe și asupra arestării preventive, și percheziției. La fel și în cazul procurorilor, când este vorba de urmărirea penală a parlamentarilor miniștri sau foști miniștri. Parlamentarii trebuie doar să se asigure că cererea procurorilor conține indicii privind comiterea unei fapte penale, iar acuzațiile aduse de procurori nu sunt pure invenții.

12 lucruri pe care bărbații le fac diferit față de femei!

Știm cu toții că bărbații sunt diferiți față de femei, iar literatura în domeniu nu a încetat vreodată să ne uimească prin variatele diferențe găsite între cele două sexe. Având în vedere părțile evidente și raționale care ne diferențiază pe unii de alții, a venit momentul să analizăm și lucrurile iraționale și amuzante care aduc un farmec aparte atât femeilor cât și bărbaților.

Cât de diferiți suntem unii față de alții până la urmă? Cel mai ușor putem observa acest lucru dacă ne raportăm la câteva dintre situațiile din viața de zi cu zi.

1. Porecle
Dacă Roxana, Elena și Andreea ies în oraș pentru a mânca, ele își vor spune pe nume, atunci când se adresează: Roxana, Elena și Andreea.
Dacă Andrei, Răzvan și Vlad ies în oraș pentru a mânca, ei își vor spune “Prostu”, “Grasu” și “Boul”. Sau vor folosi alte apelative și mai jignitoare, dar în același timp prietenești.

2. La restaurant
Dacă băieții ies la restaurant și nota de plată va fi 100 de lei, atât Andrei, Răzvan, cât și Vlad, vor scoate fiecare o bancnotă de 50 de lei, neavând bancnote mai mici, și o vor lăsa ca bacșiș, fără a recunoaște că vor restul.
Dacă Roxana, Elena și Andreea vor vedea nota de plată, vor scoate imediat calculatoarele pentru a vedea fiecare ce a consumat și cât are de plătit.

3. Banii
Un bărbat va plăti 20 de lei pentru ceva care valorează 10 lei dacă va avea nevoie de respectivul lucru.
O femeie va plăti 10 lei pentru ceva ce valorează 10 de lei, deși nu are nevoie de acel lucru, dar având în vedere că este la reducere, el trebuie cumpărat.

4. Băile
Un bărbat are 6 lucruri în baia sa: periuța de dinți, pasta de dinți, lama de bărbierit, săpun, șampon și un prosop.
Media obiectelor pe care le are o femeie în baie este de 337. Un bărbat nu ar fi capabil să recunoască mai mult de 20 dintre aceste obiecte.

5. Certurile
O femeie va avea mereu ultimul cuvânt în orice ceartă
Orice lucru pe care îl spune un bărbat, după ultimul cuvânt al unei femei, reprezintă începutul unei noi discuții.

6. Viitorul
O femeie își face griji asupra viitorului până ce se căsătorește.
Un bărbat nu își face niciodată griji în ceea ce privește viitorul decât după ce se căsătorește.

7. Succesul
Un bărbat de succes este acela care câștigă mai mulți bani decât poate cheltui soția lui.
O femeie de succes este aceea care poate găsi un astfel de bărbat.

8. Căsnicia
O femeie se va căsători cu un bărbat sperând că acesta se va schimba, dar bărbatul nu va face acest lucru.
Un bărbat se căsătorește cu o femeie sperând că aceasta nu se va schimba, dar femeia o va face.

9. Pregătirile și aranjarea
O femeie se va pregăti și aranja pentru a duce gunoiul, pentru a merge la cumpărături, pentru a uda plantele, pentru a citi o carte, iar lista poate continua la infinit.
Un bărbat se aranjează la nunți și la înmormântări.

10. Naturalețea
Bărbații se trezesc dimineață arătând la fel ca atunci când s-au pus noaptea să doarmă.
Femeile se deteriorează într-un mod incredibil peste noapte.

11. Copiii
O femeie știe totul despre copiii ei: când au programare la dentist, de cine sunt îndrăgostiți, care sunt prietenii lor cei mai buni, de ce le este frică și care este mâncarea lor preferată.
Un bărbat este conștient într-un mod vag despre faptul că niște persoane mici locuiesc la el în casă.

12. Gândul zilei
Un bărbat căsătorit ar trebui să aibă capacitatea de a-și uita greșelile. Nu există niciun motiv pentru care două persoane ar trebui să țină minte același lucru.

Sursa: TICKLD.com

Mândri că suntem români

mândri că suntem români4

Invata 20 de reguli de viata din Codul Amerindienilor care iti vor face viata mai frumoasa!

codul amerindienilor

In complexitatea vietii de zi cu zi oamenii uita adesea lucruri simple, cum ar fi sa se bucure de prezent. Descopera Codul secret izvorat din stravechea intelepciune indiana, 20 de legi simple, insa fascinante, care iti pot schimba viata intr-un mod absolut miraculos:

In simplitate gasim cea mai adanca complexitatea. Stravechea intelepciune a indienilor americani nu inceteaza sa ne uimeasca si astazi. Profunzimea cu care amerindienii privesc viata, dar si perspectivele revelatoare pe care le au asupra vietii, a umanitatii, a planetei si a oamenilor sunt cat se poate de autentice si valabile chiar si in zilele noastre. Ar trebui sa tinem aproape de sufletele noastre aceste reguli de conduita izvorate din intelepciunea plenara a unei populatii vizionare. Descopera care sunt cele 20 de legi ale Codul etic al amerindienilor! Autorul acestui cod moral amerindian este anonim.

Codul etic al amerindienilor

• 1. Trezeste-te odata cu soarele ca sa te rogi. Roaga-te singur. Roaga-te des. Marele Spirit te va ajuta, trebuie doar sa ii vorbesti…

• 2. Fii tolerant cu cei care, undeva pe drumul lor, s-au ratacit… Ignoranta, trufia, mania, gelozia si lacomia izvorasc dintr-un suflet pierdut. Roaga-te pentru cei pierduti, pentru a gasi indrumare.

• 3. Cauta-te pe tine – prin tine. Nu le permite celorlalti sa croiasca ei drumul pentru tine. Este drumul tau si doar al tau. Altii pot merge pe drumul tau alaturi de tine, insa nimeni nu poate merge pe el pentru tine.

• 4. Trateaza oaspetii care pasesc pragul casei tale cu multa atentie. Serveste-le cea mai buna mancare, ofera-le cel mai bun pat si trateaza-i cu respect si onoare.

• 5. Nu lua ceea ce nu este al tau indiferent ca este de la o persoana, o comunitate, din salbaticie sau dintr-o alta cultura. Nici nu a fost castigat, nici nu ti-a fost daruit. Nu este al tau.

• 6. Respecta tot ceea ce exista pe acest pamant indiferent ca vorbim de oameni, plante sau de orice este viu.

• 7. Onoreaza gandurile, dorintele si cuvintele celorlalti oameni. Nu intrerupe niciodata pe altcineva, nu rade de el si nici nu-i imita comportamentul in batjocura.

• 8. Niciodata nu-i vorbi pe altii de rau. Energia negativa pe care o arunci in univers se va multiplica atunci cand se va intoarce la tine.

• 9. Toti oamenii fac greseli. Si toate greselile pot fi iertate.

• 10. Gandurile rele cauzeaza boli ale mintii, ale trupului si ale spiritului. Practica optimismul.

11. Natura nu este PENTRU noi, este o PARTE din noi. Toti facem parte din familia planetara.

• 12. Copiii sunt semintele viitorului nostru. Planteaza dragoste in inimile lor, uda aceste seminte cu intelepciune si lectii de viata. Cand au crescut, da-le spatiu ca sa creasca.

• 13. Evita sa ranesti inimile celorlalti. Otrava durerii tale se va intoarce la tine.

• 14. Fii sincer intotdeauna. Onestitatea este testul constiintei tale in acest univers.

• 15.Fii echilibrat si mentine-te astfel. Sinele tau Mental, Spiritual, Emotional si Fizic – toate acestea trebuie sa fie puternice, pure si sanatoase. Ai grija de corpul tau si tine-l activ pentru a intari mintea. Imbogateste-te spiritual pentru a vindeca bolile emotionale.

• 16. Ia decizii constiente cu privire la cine vei fi si la cum vei reactiona. Fii responsabil pentru propriile actiuni.

• 17. Respecta intimitatea si spatiul personal al celorlalti. Nu atinge proprietatea personala a celorlalti – in special obiectele sacre si religioase. Asa ceva este interzis.

• 18. Fii devotat in primul rand fata de tine insuti. Nu ii poti hrani si ajuta pe ceilalti daca nu te poti hrani si ajuta pe tine mai intai.

• 19. Respecta credintele religioase ale celorlalti. Nu iti impune propriile convingeri asupra lor.

• 20. Impartaseste-ti norocul si ceea ce ai cu ceilalti.

Sursa: garbo.ro

Combate pesimismul

combate pesimismul

Merge din rau in mai rau, oamenii nu sunt buni decat pentru a se omori intre ei, este prea tarziu pentru a salva planeta…“ Cotidianul zumzaie de aceste generalitati negative, iar cel care incearca sa le respinga, se vede imediat categorisit ca un idealist patetic care se complace in negare. Pentru ca, in cultura noastra, realismul si pesimismul sunt sinonime. Adevarata inteligenta presupune, se crede, o doza buna de sfidare asezonata cu cinism.

VINA RATIONALISMULUI

Filosoful Michel Lacroix vede in acest „program cultural“ mai multe explicatii posibile. Printre ele, influenta majora a cartezianismului, care plaseaza exercitiul indoielii si al criticii sistematice in inima gandirii. O alta mostenire cu greutate: gandirea revolutionara, bazata pe „totul sau nimic“. Totul trebuie distrus, nimic nu trebuie pastrat. Iar optimismul este transpus intr-un viitor indepartat, dupa deconstructie si reconstructie.
In final, Michel Lacroix subliniaza influenta traditiei demistificatoare a moralistilor francezi, precum La Rochefoucauld, La Bruy¨re sau Bossuet, ale caror incursiuni in inima oamenilor au revelat un revers al decorului foarte putin stralucitor. Postura intarita si de psihanaliza, care, in spatiul occidental, scotand la lumina cele mai ascunse instincte inconstiente, face suspecte virtutile noastre. „In final, pesimismul pare a fi de partea inteligentei. Nimic mai surprinzator, deci, daca ganditorii se indreapta voluntar spre negativism si ne iau si pe noi cu ei“, conchide filosoful.

EXERCITIUL VIGILENTEI

Pentru a inversa dinamica, Alain Gamichon, psihoterapeut, sugereaza exercitiul vigilentei. Reperarea mantrelor negative, chestionarea lor (de unde vin ele? Imi dau ele elan sau mai degraba ma demotiveaza?), apoi inlaturarea lor de indata ce am luat cunostinta despre influenta lor rea.
„Putem, de asemenea, zilnic, sa ne propunem sa ne organizam ziua in jurul unei formule pozitive (voi aborda orice situatie cu calm, o sa imi acord mici placeri…).“ Pentru terapeut, a trai pozitivismul intr-o maniera constienta nu inseamna a trai intr-o bula roz, ci sa nu ne lasam contaminati de poluarea ambianta. Si, dintr-o data, sa ne imbunatatim relatiile cu ceilalti.

PUTEREA EMPATIEI

„Identitatea noastra si sentimentul ca existam se construiesc in relatia cu ceilalti“, ne aminteste psihosociologul Dominique Picard. „Cu cat relatiile noastre sunt mai autentice si mai echilibrate, cu atat mai bine ne purtam noi, fizic si psihic.“
Pentru a avea grija in viata de zi cu zi de viata noastra relationala, psihosociologul ne sfatuieste sa veghem asupra echilibrului celor trei poli din relatiile noastre amoroase, familiale si sociale: „schimbul, recunoasterea si congruenta“.
In cazul schimbului, este vorba despre a da exact atat cat primim, si invers: timp, complimente, atentii sau obiecte. Iar acest lucru, cu scopul de a gasi un echilibru relational, care ne dispenseaza de legaturile de dependenta sau de dominatie.
Recunoasterea consta in a-l accepta pe celalalt ca fiind fundamental diferit de sine. Un numar mare de conflicte deschise sau de raporturi de forta subterana provine din dorinta noastra de a-i modela pe ceilalti, de a-i face asemenea noua, pentru a-i controla mai bine si pentru a se regasi astfel pe un teren comun.
Dar aceasta siguranta este iluzorie, iar pretul sau este foarte mare. In fine, a fi in congruenta inseamna a avea un discurs in concordanta cu sentimentele proprii, astfel incat sa nu trimitem mesaje ambivalente sau contradictorii, purtatoare de stres si de conflicte.
De fapt, este vorba despre a nu ne oferi ajutorul decat daca, in adancul sufletului, suntem intr-adevar pregatiti sa ajutam – nu asa cum spunem: „Nu iti port ranchiuna“, desi nu avem decat o singura dorinta: sa ne razbunam.
Promotor al comunicarii neviolente, Marshall B. Rosenberg preconizeaza ceea ce numeste „un limbaj de actiune pozitiv“: „Eu ii spun celuilalt ce vreau eu sa faca el, nu ceea ce nu vreau sa faca“. O modalitate clara si asumata de a afirma propria dorinta, care il incita si pe celalalt sa faca la fel si care ne pune pe picior de egalitate cu el.
Ducand proiectul putin mai departe, terapeutul american propune o comunicare in care fiecare, dupa ce si-a exprimat sentimentele si nevoile, ar putea trai din plin empatia, „legandu-se de ceea ce este viu la celalalt in clipa prezenta“.
Asta inseamna a intelege lucrurile care il traverseaza, ceea ce traieste acum si aici, nu cu intelectul, ci cu simturile, cu intuitia, cu sensibilitatea sa. Ce resimte oare cu adevarat? Ce nu indrazneste sa spuna? Ce il raneste sau il deranjeaza in cuvintele mele, in postura mea? Ce as putea face pentru a ne simti in largul nostru?
Aceasta postura fraterna cere sa ne parasim momentan „centrul“ nostru, punctul nostru de vedere, scopul nostru, pentru a intra, fara prejudecati sau temeri, in spatiul mental si afectiv al interlocutorului nostru. Utopie? Poate ca nu, daca ne dam toata silinta sa iesim din relatiile de putere generate de frica. Cel putin din cand in cand.

http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cunoaste-te-anchete-si-dosar/combate-pesimismul-2-2126328/2

Victor Ponta, avocatul familiei Udrea-Cocoș

Victor Ponta, avocatul familiei Udrea-Cocoș
Aug-21-2013

Victor Ponta a lucrat pentru Dorin Cocoș. În calitate de avocat, actualul prim-ministru al României a prestat servicii juridice pentru familia Elenei Udrea, începând din perioada în care aceasta era șefa Cancelariei Prezidențiale. Acum două luni, Udrea și Cocoș au divorțat, după o căsnicie de aproape zece ani (decembrie 2003 – iunie 2013).
Șase companii deținute de Dorin Cocoș, de Victor Cocoș (tatăl lui Dorin) și de Anca Dinu (sora lui Dorin) au beneficiat de serviciile avocățești ale lui Victor Ponta în anii 2005-2006. Actele adiționale ale celor șase firme au fost modificate fie “de avocatul Victor Ponta”, fie la “Cabinetul Avocatului Victor Viorel Ponta”.
Mențiunile apar în documente oficiale depuse la Registrul Comerțului. Din acestea, reiese fie că soțul de atunci al Elenei Udrea a trecut pragul cabinetului de avocatură al lui Victor Ponta, fie că Victor Ponta a venit personal la sediul firmelor lui Dorin Cocoș, pentru încheierea acestor servicii private.
Și în baza de date a Monitorului Oficial, numele cabinetului “Victor Viorel Ponta» figurează de zece ori în legătură cu grupul Cocoș.
Mai jos, în ordine cronologică, RISE Project prezintă cele zece cooperări de natură comercială dintre Victor Ponta și firmele lui Cocoș:

25 aprilie 2005 Firma Telemedica S.A., care îl avea printre asociați la acea vreme și pe Dorin Cocoș (cu 29%) și câțiva dintre partenerii săi tradiționali, își modifică actul constitutiv la “Cabinetul individual de avocatură Victor Ponta”. Elena Udrea era sefa cancelariei prezidențiale. Vezi documentul AICI.

25 aprilie 2005 În aceeași zi, firma Sanipharm SRL, din acționariatul căreia face parte și Mioara Radu (parteneră a cuplului Udrea-Cocoș, membru PDL și consilieră la Primăria Capitalei în mandatul lui Traian Băsescu) – își extinde acționariatul, intrând în firmă și alți asociați ai lui Dorin Cocoș. Modificarea se face printr-un «contract de cesiune încheiat la cabinetul individual de avocatură Victor Ponta”. Vezi documentul AICI.

21 dcembrie 2005 (respectiv pe 30 august 2006) Firma Centrul de Diagnostic Clinic Internațional (CDCI), își modifică structura acționariatului și adaugă un nou domeniu de activitate prin “două” acte adiționale, în josul cărora apare mențiunea: “redactat și editat de avocat Victor Ponta”. Unul dintre patronii CDCI, la acea vreme, era Anca Dinu, sora lui Dorin Cocoș (cu 70%). Vezi documente AICI si AICI.

13 februarie 2006 Sanipharm SRL își deschide un punct de lucru în incinta Facultății de Chimie – potrivit unui act adițional “redactat și editat de către avocat Victor Ponta, titular al Cabinetului individual de avocat Ponta Victor Viorel”. Vezi documentul AICI

13 februarie 2006 Tot atunci, Clinica de Diagnostic Complex Interdepartamental SRL, patronată și de Mioara Radu, își deschide un punct de lucru în incinta Institutului de Medicină Legală “Mina Minovici” – lucru atestat de actul adițional “redactat și editat de avocat Victor Ponta”. Ulterior, pe 5 noiembrie 2006, Dorin Cocoș preia 90% din această firmă tot printr-un “contract de cesiune încheiat la Cabinet de Avocatură Victor Ponta”. Vezi documente AICI si AICI.

3 noiembrie 2006 Au loc schimbri în acționariatul Telemedica SA. Spiridon Cristu (asociat vechi al lui Cocoș și fost administrator RAAPPS) cedează 32% din acțiuni către însuși Dorin Cocoș. Operațiunea se realizează legal “în urma unui contract de cesiune încheiat la cabinetul individual de avocatură Victor Ponta”. Vezi documentul AICI.

7 noiembrie 2006 La firma Centrul de Testare al Forței de Muncă SA se semnează “contractul de cesiune atestat de către avocat Victor Ponta”, prin care mai mulți asociați își cedează acțiunile. Printre cedenți figurează și Victor Cocoș (n.r. tatăl lui Dorin Cocoș). Vezi documentul AICI.

11 decembrie 2006 Firma Medcomplex SRL, deținută de Dorin Cocoș (cu 90%), își modifică structura patronală printr-un “contract de cesiune încheiat la cabinetul de avocat Victor Ponta”. Vezi documentul AICI. În plus, un banal “search” pe Google dezvăluie că Medcomplex SRL (aparținând lui Dorin Cocoș) are același număr de telefon cu firma de contabilitate Exfin 2000, înființată de mama lui Victor Ponta. Medcomplex apare și în declarațiile de avere ale Elenei Udrea, pe vremea când era ministru în Guvernul Boc. Astfel, familia Udrea-Cocoș a încasat dividende de 2,53 milioane lei de la această companie.

SCHEMA AFACERILOR PONTA-COCOȘ-UDREA
Dați click pe link-uri si vizualizați documentele.

Dați click AICI ca să vedeți infograficul full screen dacă folosiți Internet Explorer

Asistență juridică pentru “căpușe”

Două dintre firmele grupării Cocoș, care au apelat la avocatul Victor Ponta, au fost implicate în scandaluri publice. “Căpșunarii” care plecau la muncă în Spania și constructorii care lucrau pe șantierele din Israel prin intermediul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă (OMFM), erau obligați să plătească ”taxa Cocoș”: adică să obțină certificate medicale cu parafa Centrului de Diagnostic Clinic Internațional SRL, sau cea a Centrului de Testare al Forței de Muncă SA. Ambele firme aveau monopolul “de facto” pentru această activitate, deși certificatele puteau fi eliberate doar de către Institutul de Medicină Legală “Mina Minovici” (IML).

Filiera birocratică era următoarea: OMFM a încheiat un contract de colaborare cu IML, care a semnat la rându-i un contract cu firma privată Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional. Un certificat medical costa în jur de 240-300 lei, iar anual plecau din ţară prin OMFM circa 10.000 de persoane. În plus, Centrul de Diagnostic Clinic Internațional a prestat servicii de medicina muncii și pentru Poșta Română.

Situația a fost identică în cazul zidarilor care mergeau în Israel. Muncitorii nu se mai deplasau la IML pentru analize, ci direct la spitalul Caritas unde funcționa firma Centrul de Testare al Forței de Muncă – al cărei acționar era Victor Cocoș, socrul de atunci al Elenei Udrea.

O altă companie din acest grup și-a deschis punct de lucru chiar în sediul IML. E vorba de Clinica de Diagnostic Complex Interdepartamental, iar actul adițional prin care se anunța deschiderea cabinetului a fost redactat și editat de însuși Victor Ponta.

Medcomplex SRL, beneficiară și ea a serviciillor avocatului Ponta, a deținut, în tandem cu firma Orthomed Operator, o altă societate: Teleradiodiagnostic SRL. În această afacere era implicat și Sorin Teșu – fostul șef de cabinet al premierului Adrian Năstase în vremea în care Victor Ponta conducea Corpul de Control al Guvernului. Firma Orthomed (parteneră cu Medcomplex) s-a bucurat de contracte cu statul de milioane de euro.
Elena Udrea si Dorin Cocos / Foto: evz.ro

Elena Udrea si Dorin Cocos / Foto: evz.ro

Lumea mică a celor mari

Acum șapte ani, relațiile private dintre Victor Ponta și familia Udrea-Cocoș au fost semnalate de reporterii ziarului Gândul și paparazzii revistei VIP. Pe 11 septembrie 2006, în restaurantul “EuroHotels” al lui Cocoș din apropierea Arcului de Triumf, cuplurile Daciana Sârbu-Victor Ponta și Elena Udrea-Dorin Cocoș au fost surprinse luând cina împreună. Asta se întâmpla la două zile după ce Elena Udrea a participat la școala de vară a TSD, organizată de Victor Ponta – pe atunci liderul tinerilor social-democrați.

Ani mai târziu, în ianuarie 2012, în timpul protestelor de stradă susținute oficial de USL împotriva austerității impuse de PDL, firma cumnatului lui Ponta își adjudeca cel mai bănos contract cu statul din istoria companiei. Licitația fost câștigată în tandem cu “Euroconstruct Trading ’98” – societatea prietenilor și partenerilor de afaceri ai lui Dorin Cocoș: Dan Besciu și Sorin Vulpescu. Toți trei au fost asociați în West Tour ’98 SRL, iar Cocoș și Besciu – în Casa de Pensii Private Concordia Română și în Grupul Român de Investiții.

Premierul Victor Ponta a refuzat să explice ce caută numele cabinetului său de avocatură în actele firmelor lui Dorin Cocoș. Această întrebare i-a fost adresată direct, de către reporterul RISE Project, în incinta Camerei Deputaților. Reacția lui Ponta, în momentul în care a fost întrebat când va binevoi să răspundă, a fost: “Dumneavoastră, niciodată”.

In mai 2013, pe când era încă soția lui Dorin Cocoș, Elena Udrea a răspuns la câteva întrebări despre relațiile de afaceri ale familiei sale cu Victor Ponta. Citiți interviul AICI.

Client politic și de afaceri

În total, dintre cele doisprezece mențiuni ale “avocatului Victor Ponta”, publicate în Monitorul Oficial, zece sunt strâns legate de Dorin Cocoș. O alta dintre celelalte două se referă la asistența juridică de care a beneficiat firma Adria Flux. Acestei companii, Victor Ponta i-a scris un act adițional care îi lărgea obiectul de activitate cu: “activități de radio și televiziune”. Ulterior, Ovidiu Miculescu, administratorul firmei Adria Flux în intervalul 2008-2011, urma să ocupe funcții importante în stat exact în perioadele în care Victor Ponta accedea pe poziții de putere.

În 2009, Miculescu a fost consilier personal al ministrului pentru relația cu Parlamentul, Victor Ponta. După ce președintele PSD s-a așezat pe fotoliul de prim-ministru, Miculescu a fost numit președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune. În anii ’90, Ovidiu Miculescu a fost director executiv al Antena 1 și, anterior, șef al Biroului Antena 1 din Washington DC. Între 1999 si 2000, Miculescu a lucrat ca vicepresedinte pentru noi afaceri la Media On si s-a ocupat de dezvoltarea “Forum Invest Romania” – afaceri controlate de Bogdan Popovici, care, în 2012, avea sa fie condamnat in dosarul “Trofeul Calitatii”, împreună cu Adrian Năstase. Soția lui Ovidiu Miculescu i-a fost consilieră, la Cotroceni, fostului președinte Ion Iliescu.

Daniel Befu

http://www.riseproject.ro/articol/victor-ponta-avocatul-familiei-udrea-cocos/

2 iunie, ziua națională a adopției

Camera Deputaţilor a decis, la începutul anului, ca ziua de 2 iunie să fie declarată Ziua Naţională a Adopţiei. Asta le lipsea orfanilor, o zi națională, în locul unei legi clare, care să poată urgenta adopția copilului din leagăn…
Din cei peste 60.000 de copii instituţionalizaţi din România, mai puţin de jumătate au şanse să fie adoptaţi, spun reprezentanţii autorităţilor de protecţie a copilului. În 2013, mai puţini de 800 de copii au fost luaţi din centrele de plasament
A adopta un copil în România înseamnă ani de aşteptare.
Potenţialii părinţi şi ONG-urile se plâng că primii pe listele pentru adopţii sunt puşi copiii de vârsta şcolii sau cu grave probleme de sănătate, iar procedurile sunt complicate.
„Merge până la obţinerea consimţământului rudelor până la gradul al 4-lea pentru un singur copil. Acest lucru consumă ani de zile, timp în care copiii rămân în sistem şi dobândesc probleme de sănătate”, spune Irina Popescu de la Asociaţia SOS Infertilitatea.

V-am spus eu că avem politicieni de trei parale chioare. Legea este foarte proastă dacă la casele de copii există liste și ți se dă să alegi de pe o listă, ÎN FUNCȚIE DE PRIORITĂȚI.
Nu sunteți politicieni, dragi colegi, dar sunteți persoane adulte. Judecați. Treceți prin filtrul minții dar și al inimii.C um ați fi reacționat dacă atunci când ați dorit să vă căsătoriți tata v-ar fi prezentat o listă de pe care să alegeți?! Poate e puțin forțată comparația, dar adopția, ca și căsătoria, trebuie să fie pentru toată viața. De aceea cred că părinții ar trebui lăsați să stea cu copiii în leagăn și să vadă care copil le spune IA-MĂ ACASĂ, care copil le spune fără cuvinte că între el și părinți poate fi o dragoste de o viață…Dacă la căsătorie există divorțul, adopția trebuie privită ca o legătură pentru toată viața.
Vă rog, fiți alături de acești micuți abandonați și scrieți-le și voi politicienilor.Lucrurile nu trebuie să rămână așa.

Andreea Dumitrescu: A comunica bine nu inseamna a comunica tot

Fie ca vorbim de relatia cu familia, colegii, prietenii sau partenerul, comunicarea este acel ingredient esential care poate cladi sau distruge. Este un fel de „sarea in bucate“.

Psychologies: Stiu oamenii sa comunice in relatia de cuplu?
Andreea Dumitrescu: Despre comunicare s-au scris multe. Dar acest concept este destul de arid si destul de tehnic.
Cred ca nu se poate cere dintr-odata ca doi parteneri sa inceapa sa comunice pur si simplu, daca ea nu a fost parte din istoria personala a celor doi parteneri. Adica, daca fiecare nu a trecut printr-o comunicare reala si autentica in propria familie va fi greu ca in noul cuplu sa faca asta lejer.

De ce anume depinde o buna comunicare intre parteneri?
- Asta presupune, din partea fiecaruia, mult tact si rabdare pentru descoperirea intereselor, valorilor, lucrurilor importante pentru celalalt. Asta ar presupune, in primul rand, o buna capacitate de observare si de ascultare. Nu cred ca exista o comunicare de cuplu ide­a­la, perfecta.
Mai cred ca notiunea lui Winnicott care se refera la descrierea capacitatii materne de „mama suficient de buna“, s-ar putea aplica si la comunicare. Asta presupune ca pot exista perioade mai bune sau mai putin bune, o ciclicitate care poate fi influentata de diversi factori externi (familiali, sociali, profesionali etc.) cat si interni (diverse crize existentiale si de adaptare, sarcina, doliu etc.).
Mai cred ca, pentru a nu exista un dialog al surzilor, este nevoie ca ambii parteneri sa renunte sa vrea sa isi im­pu­na un anumit punct de vedere si sa poata accepta si o alta parere, din afara. Asta ar presupune o u­soa­ra detasare de problema respectiva si de solutiile personale gasite pentru rezolvarea ei de catre persoana in cauza.
Ce presupune asta? Ceva elementar si simplu: ascultare activa si atenta a situatiei prezentate de catre celalalt partener, a nevoilor acestuia in acel moment. O alta varianta ar fi apelul la un tert care sa fie investit ca atare de cei doi, acceptat de cei doi drept o potentiala persoana „neutra“ si care sa medieze din afara discutia surda dintre cei doi si sa observe ce reguli de ascultare-acceptare se in­cal­ca in cuplul respectiv.

Cum sa facem sa nu avem un „dialog al surzilor“? Adica ceea ce numim „comunicare“ sa nu fie doar un lung sir de reprosuri…
- Reprosurile reprezinta niste ne­multumiri legate de diverse si­­tu­a­tii, asteptari sau dorinte neintelese de catre partener intr-un anumit mo­ment. Acestea pot fi re­a­le sau imaginare.
Va dau un exem­plu: daca o femeie a facut cum­paraturi intr-o seara, ea se va as­tepta ca barbatul care o intampina acasa sa ii deschida usa si sa o ajute. El, surprins de gest, pentru ca, de obicei el face cumparaturile, face asta doar pe jumatate. Ea se asteapta sa fie dusa povestea pana la capat dar el nu o face. Ea se supara si el nu stie de ce, pentru ca ea a crezut ca el o sa stie ce isi doreste ea, si o sa ii poata anticipa dorintele. De multe ori, reprosurile vizeaza ceva, destul de usor de perceput si aparent superficial, cand, de fapt, ele ar viza o alta nemultumire care nu poate fi exprimata din diverse motive (jena, frica, inacceptare, protectie etc).
Aceasta asteptare, ca celalalt sa imi poata identifica dorintele si nevoile este o tara ramasa din foarte mica noastra copilarie, in relatie cu ma­ma sau cu persoana cea mai impor­tanta care ne-a ingrijit. Ea trebuie sa fi stiut ce era cel mai bine pentru noi, daca era intr-o buna relatie cu noi. Dar poate ca dupa un timp, cand mai crestem, ne dam seama ca aceasta „omnipotenta“ a acestei relatii, a mamei „ideale“, nu este una reala, autentica si ca ea a fost de multe ori doar o dorinta neimplinita sau o implinire pur­ta­toa­re de mari „costuri ascunse“ (de­pendenta, culpabilitate, ambivalenta imposibil de asumat).
In acest moment poate ca ne dam seama ca nu suntem singurele persoane importante pentru mama si ca mama nu ne poate indeplini (asa cum poate ca ne dorim) toate do­rin­tele si nevoile, iar aceasta „descoperire“ ne face sa crestem si sa fim mai responsabili si mai atenti in relatiile ulterioare, mai atenti la ceilalti.
Povestea asta vrea sa spuna ca, daca ramanem ancorati in a­ceas­­ta etapa in care un altul (partenerul) ar trebui sa ne identifice nevoile si sa ne indeplineasca do­rintele fara ca ele sa fie rostite, ara­tate, spuse, comunicate, comunicarea din cuplu poate avea de suferit. Dar daca vom fi mai sinceri cu noi si nu ne vom teme de a-i transmite mai direct partenerului aceste ne­voi si dorinte, probabil si comunicarea din acel cuplu ar putea fi imbunatatita.

Daca cei doi nu prea stiu sa isi vorbeasca… ce e de facut?
- Pentru o comunicare „suficient de buna“ mai este nevoie de alte cerinte de baza, si anume respectul si increderea dintre cei doi parteneri. Cei doi sa porneasca din start pe trepte cat de cat egale de comunicare. Adica, in cazul in care nu au fost depasite mai inainte acele prejudecati (de exemplu „barbatul are intotdeauna dreptate“, „femeile vorbesc mult dar spun putin“, „femeile sunt barfitoare“, „barbatii sunt mereu gelosi“ etc.) legate de subiecte care privesc pozitiile de gen, rasa, clasa, religie, societate, comunicare va avea de suferit.

Care sunt chestiunile cele mai dificile pe care doi parteneri nu le pot discuta?
- Nu cred ca exista vreo regula general valabila legata de aceste discutii. Daca, in general, conditiile de baza sunt indeplinite, atunci comunicarea poate fi suficient de buna, dar acestea cred ca sunt cazuri izolate. Asadar, discutiile despre sex, de exemplu, sunt dificile pentru ca se refera la ceva intim, personal, si pot fi asociate cu sentimente de jena, rusine, care pot avea consecinte dureroase asupra increderii in sine, asupra imaginii personale, adica asupra „narcisismului“ (in sens bun) personal.
Altfel spus, ranile declansate de aceste remarce pot fi adanci si greu de vindecat. De asemenea, aceste discutii nu se pot expedia „pe sec“, sau nu se poate vorbi „in general“ despre sex. Trebuie sa existe o situatie sau o emotie declansatoare: refuzuri, sentiment de jena, retragere, spaima, durere, frigiditate sau altele din alt registru: fantasme, dorinte, nevoi etc., de la care sa se plece in aceste discutii. De aceea, comunicarea despre sex este ca mer­sul pe un teren minat si are nevoie de un simt fin, de atentie si protectie, caldura, dar si de limite.

A spune totul, a povesti relatii trecute poate dauna relatiei?
- Un alt mit care trebuie lamurit se refera la a-i comunica totul, deschis, partenerului, fara a sti in prealabil daca acesta este pregatit si dispus sa te asculte. Pentru o mai bu­na comunicare in aceasta di­rectie trebuie sa se tina cont de ritmul personal, de limitele fiecarui partener. Se poate incepe prin observatie, apoi o „testare“ prin expunere treptata in diverse situatii (de pilda, discutii la mare, la diverse scene de film erotice, in parc etc.) pentru a va putea conec­ta la sensibilitatea erotica (si la limita acesteia) a partenerului.
De asemenea, nu stim de la inceput cu ce bagaj emotional, cu ce traume sau rani vine partenerul nostru din relatiile anterioare. Si aici trebuie sa fim atenti in ceea ce priveste nevoia noastra de a povesti aceste lucruri versus nevoia lui de a le asculta si suporta. Poate fi foarte ajutator pentru cineva sa-si descarce sufletul povestind toate aventurile sale din trecut, gasind in celalalt un suport si un sprijin, dar dupa o perioada putem vedea in acesta suferinta si durere, implicit, o raceala si o tristete nemotivate de situatie.

Cuplul functioneaza foarte mult in seductie, deci, in ne-spus. In ce fel poate comunicarea sa nu altereze misterul?
- Tocmai aici intervine paradoxul de care vorbeam la un moment dat in interviu. A comunica bine nu insemna a comunica tot si la fel. Fiecare are limitele si barierele lui. Nu exista o regula a ceea ce trebuie comunicat si a ceea ce trebuie retinut. Insa fiecare dintre noi are mici secrete personale, cele care tin de intimitate, de identitate personala, anumite ganduri, emotii. Nu trebuie spuse si comunicate pe
de-a-ntregul partenerului, poate si pentru ca acesta nu stie ce sa faca cu ele, poate ca ele sperie sau poate ca declanseaza jena.
Imi imaginez comunicarea in cuplu ca pe un dans de tango, in care nu exista un singur coordonator, ci niste reguli de baza si in care ambii parteneri pot conduce dansul in functie de ritmul „melodic“ interior si de starea afectiva. Comunicarea poate ajuta si nu neaparat bloca seductia.

Se inteleg femeile si barbatii mai greu reciproc? De ce?
- Si la acest capitol sunt multe mituri sustinute atat de diverse teorii antropologice, cat si de unele stiin­ti­fice. Cu toate acestea, este in­de­ob­ste adevarat ca barbatii comunica mai mult prin verbe si ad­verbe, sunt mai axati pe actiune, miscare; au un scop mai clar definit; au o functie sintetica mai buna. Femeile pot oferi detalii estetico-artistice, reactii emotionale asociate situatiilor; au o mai buna capacitate analitica si organizatorica.
In ciuda acestor deosebiri, suntem mai asemanatori decat am putea crede. Cred ca cel mai important este faptul ca, pentru o mai buna intelegere in comunicarea barbat-femeie, trebuie sa existe, in primul rand, un ascultator rabdator si care sa manifeste curiozitate fata de emitator. Si, evident, e necesar ca ro­lurile sa fie intersanjabile la un moment dat.

A consemnat Iuliana Alexa
Sursa. http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cunoaste-te-anchete-si-dosar/andreea-dumitrescu-a-comunica-bine-nu-inseamna-a-comunica-tot-766771/2

„Dieta“ călugărilor de pe muntele Athos, regimul care face minuni

Călugării duc o viaţă cumpătată şi din punct de vedere alimentar, nici vorbă de mâncăruri procesate, mesele sunt luate în linişte, acesta fiind motivul pentru care feţele bisericeşti de pe muntele Athos au o speranţă de viaţă mai lungă cu zece ani decât grecul obişnuit. Acest stil de viaţă face obiectul unei cărţi care te învaţă mai degrabă cum să trăieşti, nu doar cum să slăbeşti. Mult lăudata dietă mediteraneană a fost mereu oferită drept exemplu de reţetă minune pentru o viaţă mai lungă şi ferită de o mulţime de afecţiuni grave cu care se confruntă omul modern. Însă cea mai recentă „vedetă“ intrată pe scena dietelor este prezentată în volumul „The Mount Athos Diet“ (Dieta de la muntele Athos), scris de Richard Storey, Sue Todd şi Lottie Storey, trei nutriţionişti care au încercat să schimbe conceptul de dietă prin împărţirea celor şapte zile ale săptămânii în trei perioade alimentare distincte, inspiraţi de cele observate la mănăstirile de pe muntele Athos: trei zile de moderaţie, trei zile de post şi o zi de sărbătoare sau dezlegare. Astfel, în timpul zilelor de post trebuie eliminate toate produsele lactate, peştele, alcoolul, ouăle şi uleiul, în favoarea porţiilor mici de fructe, legume, nuci de toate felurile, seminţe şi diverse tipuri de fasole. Zilele de moderaţie trebuie „închinate“ unei diete tipic mediteraneene, care să includă lactate proaspete, ulei de măsline, peşte, carne de pui şi ouă, dar să excludă pe mai departe zahărul, alimentele procesate şi carnea roşie. În această parte a săptămânii este permis chiar şi alcoolul, deşi este preferat numai vinul roşu, dar cu măsură, adică două unităţi pe zi (două pahare a câte 175 de ml fiecare). Ziua de dezlegare, după cum anunţă şi denumirea, este momentul de răsfăţ, când putem gusta, însă tot cu moderaţie, din carne roşie, ciocolată, prăjituri sau alte băuturi bahice în afară de vin roşu.

Exemplu de meniu

Ziua de moderaţie
Mic dejun: musli cu ovăz (sau alte cereale) şi fructe de pădure, măr răzuit sau alte fructe proaspete de sezon, suc de lămâie, lapte/apă şi alune sau nuci
Prânz: supă de pui cu pită din făină integrală Cină: cartof dulce copt cu măsline, brânză feta şi salată verde Gustări: un măr/o mână de nuci sau seminţe

Ziua de post Mic dejun: grapefruit la grătar Prânz: supă de legume cu o felie de pâine din făină integrală Cină: fasole untoasă coaptă cu roşii proaspete şi salată. Fasolea untoasă are boabe mari şi aplatizate, de culoare albă, cu o textură cremoasă. Pentru a face fasole coaptă se aleg boabele, se acoperă cu apă rece şi se lasă peste noapte. A doua zi se scurge bine fasolea, se aşează într-o cratiţă mare, se acoperă cu apă proaspătă şi se presară puţin bicarbonat de sodiu. Se fierbe fasolea, se reduce apoi focul şi se lasă la foc mic cam 35 de minute. Se scurge, se spală cu apă rece şi se aşează într-un castron, se acoperă vasul şi se dă la cuptor până când fasolea este fragedă. Se adaugă apă fierbinte, în cantităţi mici, dacă fasolea se usucă, iar în ultimele 30 de minute de copt se îndepărtează capacul. Gustări: legume crude

Ziua de moderaţie Mic dejun: piersici la grătar cu iaurt grecesc Prânz: supă de morcovi şi coriandru Cină: saltă de pui cu dressing de iaurt grecesc şi un pahar de vin alb Gustări: o bucăţică de ciocolată neagră, fructe sau legume crude Ziua de post Mic dejun: musli Prânz: supă de linte Cină: cartof copt în coajă cu salată de varză Kale şi morcovi Gustări: un bol mic de nuci, seminţe şi fructe de pădure

Ziua de dezlegare
Orice este permis, dar fără a exagera în privinţa porţiilor. Autorii regimului spun că zilele se pot succeda în orice ordine, pentru ca regimul să fie adoptat cât mai firesc, fără să fie perceput ca o corvoadă. Mesele care se iau în cadrul mănăstirilor, de două ori pe zi, reprezintă o extensie, o completare a unei zile obişnuite, se arată în volumul amintit. Se mănâncă în linişte, în timp ce călugărilor li se citeşte din Sfintele Scripturi, produsele care ajung pe masă sunt crescute în grădinile mănăstirilor, iar viaţa monahală presupune moderaţie în toate, inclusiv în felul în care se ia masa. Nu în ultimul rând, călugării duc o viaţă activă, muncind în aer liber, pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi. Iar toate aceste reguli pot fi aplicate, cu adaptările necesare, şi stilului de viaţă modern. Richard Storey, unul dintre autorii cărţii The Mount Athos Diet, care a vizitat an de an călugării de pe muntele Athos, în ultimii 15 ani, a ajuns la concluzia că acest tip de regim alimentar ar putea funcţiona la fel de bine pentru toată lumea. Călugării se numără printre cei mai sănătoşi oameni din lume, cu rate foarte scăzute de cancer şi aproape fără cazuri de Alzhaimer, iar după ani în care am trăit printre ei pot spune că dieta lor joacă un rol important în starea de sănătate. De fiecare dată m-am întors de la muntele Athos mai slab cu câteva kilograme, mai sănătos şi cu un tonus mai bun, dar niciodată nu am simţit că aş fi făcut un efort sau că aş fi fost privat de ceva anume. Am testat dieta călugărească pe mai multe persoane ca să vedem dacă este eficientă şi în cazul unui stil de viaţă modern. Eu am slăbit aproape 10 kilograme, toată lumea a slăbit, a explicat Storey pentru Daily Mail.
Minolta DSC
Sursa : Adevarul.ro
Ioana Nedelcu, A.M.PRESS

La mulți ani copilași!

bebe chinez

copiiabandonati-1

bebenoir1

bebe-haios-1_f5508ac2c2c041

bebe simpa3

Bebe simpa

bebe negru

Avatar cu o fetiţă cu mărgele

bebe chinez.jpg2

Lamaia si bicarbonatul de sodiu, o combinatie miraculoasa de 10.000 de ori mai puternica decat chimioterapia! Corporatiile farmaceutice ne ascund acest lucru!

lamaia cu bicarbonat

Foarte recent, am discutat despre cat de eficient este bicarbonatul de sodiu in tratarea unor boli grave, ca diabetul si cancerul (vezi articolul: Bicarbonatul de sodiu este cosmarul industriei farmaceutice! Poate vindeca diabetul si cancerul… si este incredibil de ieftin!). O substanta atat de ieftina si simpla, cum este bicarbonatul de sodiu, poate fi mult mai buna decat toxicele tratamente cu chimioterapie, care ajung uneori sa coste si mii de euro. De asemenea, si vitamina C este extrem de eficienta in lupta impotriva cancerului (vezi articolul Cancerul poate fi oprit cu ajutorul unor doze uriase de vitamina C?, dar si acesta Un nou studiu stiintific arata inca o data ca dozele mari de vitamina C inving cancerul! Corporatiile farmaceutice nici nu vor sa auda de asa ceva…). Astazi, in articolul de fata vom vorbi despre combinatia dintre bicarbonat de sodiu si vitamina C, care poate invinge orice cancer, renuntand astfel la costisitoarele, scumpele si ineficientele tratamente chimioterapeutice!

Combinatia dintre vitamina C si bicarbonatul de sodiu este de 10.000 de ori mai puternica decat chimioterapia! Atunci, de ce nu stim nimic despre ea? De ce medicii, farmacistii si intreaga lume medicala nu o promoveaza? Pentru ca traim intr-o epoca materialista, iar marile corporatii chimio-farmaceutice au tot interesul ca sa-si vanda produsele scumpe, iar lumea sa fie cat mai bolnava. Altfel, cum si-ar face ele profitul? V-ati inchipuit vreodata cati oameni mor din cauza groaznicei maladii, doar pentru ca intreg sistemul medical tine la secret o asemenea informatie? Iar daca ea apare in site-urile alternative, este ridiculizata de sistemul medical!

Precum se stie, fructul care contine o cantitate mare din vitamina C este lamaia. S-a dovedit deja ca lamaia are puternice proprietati anti-carcinogenice, actionand energic asupra tumorilor. Lamaia poate vindeca cancerul; a fost testata pe toate tipurile de cancer, iar, daca veti adauga si bicarbonat de sodiu, va fi chiar si mai bine, pentru ca va normaliza pH-ul trupului. In plus, lamaia are efecte antimicrobiene si este eficienta impotriva parazitilor interni si a viermilor; lamaia mai regleaza si tensiunea arteriala, reduce stresul si este un puternic antidepresiv.

Interesant este urmatoarea informatie care provine dintr-un laborator de cercetare: din anii 70 pana in prezent, in urma testelor efectuate, s-a dovedit ca lamaia distruge celulele canceroase in cel putin 12 tipuri de cancer; astfel, s-a dovedit ca lamaia impiedica raspandirea celulelor carcinogene si este de 10.000 de ori mai puternica decat medicamente ca Adriamicina, folosit in chimioterapie!

Si ce-i mai important e faptul ca acest tratament cu extract de lamaie si bicarbonat de sodiu distruge doar celulele canceroase, nu si cele sanatoase, asa cum fac medicamentele chimioterapeutice! Pacientii care au cancer ar trebui sa consume zilnic lamaie si bicarbonat de sodiu… si, desigur, scapa de efectele groaznice ale chimioterapiei.

Totusi, aici mai trebuie facut un amendament: trebuie sa faceti rost de lamai naturale, organice, nu lamaile crescute cu ingrasaminte chimice care se gasesc in marile magazine.

Sursa: Instititul Superior de Stiinte Medicale din Argentina (www.cienciasdelasalud.edu.ar)
Sursa sursei: http://www.almeea.com/lamaia-si-bicarbonatul-de-sodiu-o-combinatie-miraculoasa-de-10-000-de-ori-mai-puternica-decat-chimioterapia-corporatiile-farmaceutice-ne-ascund-acest-lucru/

Decizii


Decizii

Daca ar trebui sa iei o decizie, ar fi ea cea corecta?!
Întrebarile de mai jos reflecta faptul ca problemele trebuie bine cantarite inainte de a actiona:
Întrebarea1: Daca ar trebui sa sfatuiesti o femeie INSARCINATA, care mai are 7 copii, dintre care:
-2 orbi
-3 handicapati locomotor
-2 surzi
Ce ai sfatui-o: SA FACA SAU NU AVORT?
Întrebarea2: Daca maine ar fi alegerile si ar trebui sa alegi intre 3 candidati dintre care:
-Primul a avut numeroase aventuri extraconjugale facute publice;
-Al doilea bea in fiecare seara o sticla de coniac si fumeaza 4 trabucuri;
-Al treilea NU FUMEAZA si, ocazional, la intervale mari de timp, bea cate o bere;
PE CINE AI ALEGE?
R1: Daca ai ales avortul, sa stii ca tocmai l-ai omorat pe Bethoveen.
R2: Daca l-ai votat pe candidatul cuminte, sa stii ca tocmai l-ai ales pe HITLER dintre ROOSEVELT si CHURCHILL…

hristos sa înălțat

Cum facem față doliului

doliu

Pierderea unei persoane dragi reprezinta una dintre cele mai dificile forme de trauma, si este un factor de stres major pentru ca presupune pierderea efectiva a relatiei de atasament si confruntarea cu ideea de moarte proprie.

Reactiile provocate de moartea cuiva apropiat ne zguduie intreaga fiinta in mod coplesitor si extrem de dureros. In doliu, de fapt, noi plangem atat fiinta disparuta, cat si parti din noi insine, localizate in relatia cu celalalt, de care ne separam pentru totdeauna.
A face doliul dupa persoana disparuta inseamna a integra la nivel psihic experienta pierderii si durerea asociata, avand ca finalitate reorientarea persoanei intr-o viata care nu o mai include si pe fiinta decedata.

Ce se intampla la moartea cuiva drag
Lumea exterioara devine complet devalorizata si nu mai suscita niciun fel de interes pentru cel/cea care a pierdut pe cineva. Intreaga energie pare sa ii fie acaparata de durerea si amintirile sale, pana cand se hotaraste sa rupa legatura cu cel disparut.

Doliul reusit
Doliul reusit inseamna capacitatea de a ramane conectat/a emotional in profunzime cu fiinta disparuta, proiectandu-te la un nivel adaptativ intr-o lume satisfacatoare fara aceasta. Raman sentimentele de dor si tristete, insa preocuparile si gandurile despre persoana decedata nu mai sunt coplesitoare, in defavoarea altor activitati.

Doliu dificil
Nu toata lumea reuseste sa integreze trauma pierderii cuiva apropiat. Unele persoane mentin starea psihologica de doliu ca si cum ar fi singura legatura care mai functioneaza cu persoana disparuta, iar reluarea propriei vieti ar echivala cu o tradare. In cadrul acestui tip de doliu prelungit se ajunge la a pune restrictii modului propriu de viata, evitarea locurilor si lucrurilor care ii faceau placere celui drag, evitarea petrecererii timpului cu familia sau cu prietenii celui decedat.

Perioada aproximativa de doliu
Se spune ca intre 6 luni si 2 ani un om aflat in doliu reuseste sa traverseze toate etapele pentru a putea functiona normal, integrat si asumat in lumea din care cel drag nu mai face parte.

Manifestarile in fata pierderii cuiva drag
Exista evident manifestari tipice: imediate (siderare cognitiva, afectiva, agitatie, fuga, stres accentuat), postimediate (insomnie, angoasa, stari anxioase, depresive, haos emotional) si manifestari de tipul amintirilor recurente (disociere, evitare).
Insa, confruntati cu moartea, multi oameni au reactii surprinzatoare pentru cei din jur. Unii abordeaza situatia cu mult cinism, facand glume macabre sau vazandu-si nestingheriti de activitatile cotidiene.
Altii refuza sa mearga la inmormantare si nici nu ajung la cimitir o lunga perioada de timp dupa producerea evenimentului. Anumite persoane resping cu vehementa contactul cu apropiatii celui mort sau cu orice fel de lucruri care le-ar putea evoca amintiri.
Mai exista situatia cand evenimentul trece sub tacere. Este intrerupta orice comunicare pe aceasta tema si moartea devine un subiect tabu sau, dimpotriva, toate obiectele personale ale persoanei decedate se transforma intr-un altar.
Pe termen lung, modalitatile de mentinere la nivel inconstient a celui disparut sunt care mai de care mai curioase: este replicata boala fizica care a omorat persoana draga sau se “apeleaza” la maternitate pentru a-i “prelungi” viata celui decedat.

Cum se percepe durerea
S-ar putea crede ca atunci cand te astepti sa moara cineva (fiind bolnav de exemplu) durerea se dilueaza mai repede deoarece esti pregatit psihologic. Iar disparitia subita prelungeste socul acceptarii, prelungind implicit si perioada doliului. In realitate lucrurile sunt atat de sensibile incat difera de la persoana la persoana in functie de capacitatea fiecaruia de a gestiona trauma.

Ce putem face pentru cineva care a suferit o pierdere
Sa ii fim alaturi fara sa grabim travaliul doliului. Fiecare traverseaza etapele in ritmul sau si isi va cauta propriile metode de a face fata. Daca dificultatile se accentueaza si se intind in timp, atunci putem sugera un ajutor de specialitate.
Important este sa intelegem ca nu trebuie sa eliminam persoana disparuta din viata noastra interioara, ci sa o pastram psihic, functionand normal.

Autor: psiholog Andreea Popescu
http://www.psidia.ro
andreea.popescu@psidia.ro
andreeapopesc@gmail.com

Se poate dreapta reunifica?

Reunificarea dreptei, nu o cred posibilă în acest moment. Prea multe orgolii, prea multe interese materiale.
Deja se pornește cu stângul: să se întâlnească doar PDL și PNL, ca să stabilească “niște principii”.., iar ne iau politicienii de proști, vor de fapt să stabilească cine va da președintele și cine va da premierul, după procentele de la europarlamentare. Deși este o greșeală foarte mare. Eu una, deși sunt votant de dreapta și-mi tai mâna dar nu pun ștampila pe un PSD-ist, nu am să votez nici Antonescu, nici Johannis. Îngerul Johannis are destule pete pe cv, uitați-vă cum pierde proces după proces pe case pe care și le-a însușit fraudulos. Nu mai vorbesc despre copiii pe care i-a dat spre adopție unei familii dubioase, căutate de Interpol și de la care a recunoscut că a primit bani… Eu nu votez așa ceva.
Cum nu votez nici un profesor de istorie mediocru, de nivel liceal. Eu vreau un președinte care să fie puternic. Aici Base i-a bătut pe toți, știam că dacă a fost în stare să ducă un petrolier până în port pe furtună are nervii suficient de tari ca să stea fără inhibiții la masa tratativelor cu orice șef de stat, pe orice problemă, pe orice situație.
Nu mă poate convinge nimeni că profesorașul de istorie sau cel de fizică sau doamna Udrea ar avea atâta forță interioară și nervi de oțel pentru tratative grele. Nu mai vorbesc de pregătirea lor âintelectuală, insuficientă pentru contextul geopolitic actual
Dreapta dacă vrea să câștige trebuie să treacă peste orgoliul de a alege președintele partidul care are mai multe procente. Toată dreapta trebuie să caute cu lumânarea și cu lupa dacă e nevoie un om integru, cu un cv impecabil, bun român, foarte puternic, cu o cultură și cunoștințe temeinice. Avem nevoie de un președinte puternic, pentru că situația geopolitică ne-o cere.
Dacă dreapta nu înțelege, să piardă, eu una nu pun ștampila pe orice candidat!

…………………………………………………………………………………………………

Vasile Blaga: “Da , este posibilă o majoritate prezidențială fără PMP ! “
Cum vă sună declarația asta de la un șef de partid care a luat 12,23% și care vrea uniune cu un PNL de 15,00% și cu toate fărâmițele care le-ar mai strânge fără PMP nu cred că ar trece de 30%?
Pe Blaga l-am mai bănuit că este prieten foarte bun cu PSD-ul și dacă acum vor să izoleze PMP-ul, lucrul acesta este clar.
Ponta președinte, ca și cum nu am avea președinte de stat.
Antonescu, foarte slab, Johannis este șantajabil, Predoiu o mămăligă.
Asta vrea viitoarea uniune de dreapta, o păpușă la Cotroceni și în politica externă?!
Păi să o voteze mămicile lor!

Nu pot să nu observ ce animale politice avem: PNL uită că până mai ieri era cel care a adus monstruozitatea de USL la butoane, și mai uită că Base a vrut o uniune pe dreapta. Ei inventează acuma roata!
PDL și Blaga uită că Base a luat PD-ul când avea 5% și l-a făcut partid.
Acuma se spală pe mânuțele spurcate și vor fără Base!

Cum poti depasi starea de nefericire

nefericire

Macar o data in viata ai trait starea de nefericire sau ai intalnit persoane care declara ca au avut momente de nefericire. Atata timp cat aceasta stare intervine rar, se inscrie in limita normalului, dar daca momentele de nefericire sunt periodice sau ciclice atunci se recomanda a fi cautate solutii pentru a le diminua intensitatea sau a le micsora frecventa.

Ce provoaca aceasta stare?
Poate singuratatea, decesul cuiva apropiat, nelinistea, lipsa de iubire, de incredere in sine, sentimentul de a fi neinteles/neinteleasa sau neacceptat/a de cei din jur, greutatile materiale, lipsa provocarilor profesionale etc.

Cum se manifesta o astfel de persoana?
In primul rand isi plange de mila, ii considera pe ceilalti vinovati de starea sa, se considera neinteleasa, poate chiar manifesta sentimente de superioritate legate de starea privilegiata pe care o are.
O persoana ce se declara a fi nefericita ii poate respinge pe cei din jur tocmai pentru a-si confirma si intari sentimentele de nefericire pe care le traieste. Ea poate aprecia personalitatile romantice, neintelese, cu care gaseste similitudini, consolandu-se cu ideea ca “trebuie sa fii special pentru a fi nefericit”.
Aceasta atitudine poate sa-i confere persoanei nefericite dreptul de a fi consolata sau compatimita?
Astfel de persoane sunt evitate pentru ca, nu-i asa, nimanui nu-i place sa aiba in preajma sa persoane care mereu se plang, nefacand nimic pentru a-si depasi starea.
Diminuarea starii de nefericire nu se face prin eliminarea cauzelor de suprafata, a celor aparente, pentru ca aceasta persoana va gasi un alt motiv pentru a fi nefericita.

Cum iti dai seama cand o persoana este fericita?
Este atat de diferit de la o persoana la alta! Poate ca atunci cand este optimista chiar daca nu sunt schimbari majore comparative cu ziua de ieri, cand totul parca-i zambeste sau poate atunci cand totul i se pare mai frumos, mai bun, mai accesibil si mai usor de realizat.

Cum poti avea stari de fericire?

1. Urmareste zilnic cu privirea si cu gandul tot ceea ce te inconjoara: oameni, locuri, natura, chiar si forfota unui nou inceput de zi. Lasa-te cuprins/a de bucurie, multumire, recunostinta!
2. Fii mai putin critic/a cu cei din jur si mai generos/generoasa cu propria persoana. Te vei simti mai bun/a!
3. Fa complimente celor din jur!
4. Zambeste mai des!
5. Iubeste-ti familia!
6. Nu mai trai in trecut si “iarta” persoanele care crezi ca poarta vina nefericirilor tale.
7. Poti plange daca simti nevoia sa te eliberezi, dar nu o face pentru a starni compasiunea celor din jur.
8. Dedica o parte din timpul tau unei activitati care-ti face placere.
9. Perfectioneaza-te profesional si personal.
10. Fa o activitate fizica.
11. Largeste-ti grupul de cunoscuti.
12. Ingrijeste-te ca persoana atat din punct de vedere medical cat si estetic.
13. Din fiecare experienta retine partea buna pentru a o multiplica si cea mai putin buna pentru a o evita;
14. Nu te lasa demoralizat/a de problemele de natura economica.

Cunoscand cateva metode prin care poti trai stari de fericire, nu-ti ramane decat sa le identifici pe cele care ti se potrivesc cel mai bine, si sa le pui in practica inlocuind starile de nefericire cu cele de fericire.

Autor: Ramona Georgescu, consilier pentru dezvoltare personala
0722656215
ramonaoanca@yahoo.com

Marii învinşi ai alegerilor: Băsescu şi Antonescu

Andreea Pora
Cei doi lideri considerați cândva providențiali, Crin Antonescu și Traian Băsescu, și-au atins limitele, fiind, de fapt, marii învinși ai alegerilor.

Victoria clară a PSD nu a surprins, chiar dacă efectul celor 3 procente sub pragul psihologic de 40% va fi speculat în fel și chip. Ponta și-a câștigat candidatura la pre­zidențiale, dar drumul spre Cotroceni nu va fi simplu, victoria de acum conține în ea sâmburele unui eșec viitor. Ceea ce a uimit însă este dezastrul opoziției, nu atât în cifrele cumulate, cât mai ales in­dividual. Doi mari perdanți se profilează din aceste rezultate: Crin Antonescu și Tra­ian Băsescu. O certitudine, scena po­litică se va reașeza, scorurile slabe ale partidelor din opoziție obligând, teoretic, la coa­gu­la­rea unui front anti-PSD. Doar teoretic, pentru că orice joc rămâne deschis. Re­fa­cerea USL, de care Ponta are stringentă nevoie, este o variantă, alta constituirea a doi poli în opoziție – PNL-PDL și PMP-FC. Rațiunea politică și cifrele arată însă că PSD și Ponta pot fi înfrânți doar de o opo­ziție unită și un candidat comun. Alt­fel, Ponta va fi făcut președinte chiar de in­teresele meschine și inconștiența liderilor de dreapta.

PSD, victorie neterminată

Rezultatele finale arată că PSD a obținut la europarlamentare 37,6%, adică 2.093.032 voturi, și a câștigat detașat alegerile par­ția­le pentru parlament, primari și șefi de CJ din 18 județe. Victoria i-a fost trâmbițată rapid cu ajutorul exit-poll-urilor min­ci­noase făcute de casele de sondare ale PSD, unele și cu 5-6 procente peste rezultatele reale, dar ea nu este întruparea visului de aur de a controla chiar toată țara. Baronii de sub comanda lui Dragnea nu i-au ne­tezit totuși lui Ponta drumul spre o vic­torie fără bătai de cap la prezidențiale, iar unii dintre cei urmăriți de DNA nu au lu­crat la turație maximă, cele mai bune exem­ple fiind Constanța lui Mazăre, unde PSD a luat doar 34%, și Prahova lui Cos­ma – 33%, departe de scorul obținut în alte fiefuri roșii. Drumul spre un scor de peste 40% a fost barat, ca și altă dată, de voturile din Ardeal și Banat, unde PSD s-a plasat la o medie de 30%. Teama lui Ponta că nu se va descurca fără alianțe a căpătat acum consistență, iar sloganul obsesiv „USL trăiește“ trebuie să treacă obli­ga­to­riu de la iluzie la fapte. Tăriceanu lucrează din greu la asta, împins de PSD și ajutat de rezultatul catastrofal al PNL.

Adevărata victorie a PSD este însă la nivel european, în România socialiștii în­re­gis­trând unul dintre cele mai bune scoruri. Cu cei 17 din cei 32 de deputați români pe care îi va trimite în Parlamentul Euro­pean, PSD își va întări poziția în cadrul so­cialiștilor și va căuta, cu ajutorul acestora, să slăbească presiunea PPE, care are ma­jo­ritatea, pusă pe chestiuni neplăcute pre­cum stat de drept și independența jus­ti­ției.

Manipulând, mințind, resuscitând și fruc­tificând antibăsimul feroce, deținând su­pre­mația mediatică și controlând teritoriul prin rețeaua baronilor, alimentând frus­tră­rile și necazurile unei populații depen­den­te de pomeni de tot soiul, pe fondul de­grin­goladei opoziției, PSD a reușit să scoa­tă unul dintre cele mai bune scoruri de după perioada fesenistă a anilor ’90.

Rezultatele parțiale (după numărarea a 99,99% din voturi) ale alegerilor europarlamentare din România (prezența la vot – 32,29%)

Opoziţia ratată

Oricum ne-am contorsiona ca să putem privi cifrele opoziției dintr-o perspectivă optimistă, ele nu arată deloc bine. Par­ti­de­le de „dreapta“ – PNL (15%), PDL (12,23%), PMP (6,2%) – au adunat 33, 44%. În ter­meni de electorat, asta înseamnă 1.880.120 de voturi. Dacă adăugăm Forța Civică (2,62%) și PNȚCD (0,9%), mai ies încă 190.223 votanți. Altfel spus, electoratul PSD și cel al opoziției ar fi aproximativ egale, cam 2 milioane fiecare. Spre deo­sebire de PSD însă, care nu și-a dat la aceste alegeri măsura capacității de mo­bi­lizare, cele trei partide și-au atins limitele, acesta este potențialul maxim al ma­și­nă­riilor lor electorale și a ceea ce reprezintă ele în imagistica și emoționalul publicului. Rămânând în actuala paradigmă – fă­râ­mițare, lipsă de proiect, falși lideri, falia pro-contra Băsescu -, opoziția și-a epui­zat potențialul de creștere. Aici este ma­rea ei problemă și de aceea orice analiză serioasă și rece de la această realitate tre­buie să pornească. De la faptul că cei doi li­deri considerați cândva providențiali, Crin Antonescu și Traian Băsescu, și-au atins limitele, fiind, de fapt, marii învinși ai alegerilor. PNL a ajuns la 15%, adică la un electorat de doar 835.453 votanți, iar par­tidul lui Băsescu, PMP, a obținut 6,21% (345.908 voturi).

Antonescu, picat în propria capcană

Indiferent dacă Antonescu va supraviețui cutremurului din PNL, el este un perdant. Întreaga sa politică din ultimii trei ani – alianțele nesănătoase cu Voiculescu și PSD, parteneriatul cu Ponta la subminarea sta­tului de drept și a justiției din vara lui 2012, agresivitățile față de partenerii oc­cidentali, strategia minoră a jocului la două capete și pirueta în relația cu Ponta și PSD – s-au dovedit falimentare. A fost abandonat și de electoratul USL, și de o bună parte din cel liberal. Chiar dacă ră­mâne candidatul PNL la prezidențiale (de­și cred că rocada cu Johannis i se va im­pune, fiind singura soluție de salvare a partidului în contextul în care PSD do­rește să și-l anexe pentru a securiza can­didatura lui Ponta), eșecul este asigurat. Antonescu nu poate depăși, în cel mai fe­ricit caz, bazinul electoral al întregii opo­ziții de la europarlamentare. Nu are de un­de să mai crească, decredibilizarea sa ca lider fiind definitivă. În mod normal ar tre­bui să plece, să iasă de pe scena po­litică, împreună cu toată camarila care i-a susținut aventurile.

Udrea, colivăreasa lui Băsescu

Înaintea chiar a lui Antonescu, marele în­vins este Traian Băsescu, prin Elena Udrea. PMP a strâns doar 345.908 voturi, nici măcar în marile fiefuri băsiste din Ardeal nu a depășit 6%, mai puțin decât Mircea Diaconu. O imensă umilință pentru bran­dul Băsescu. Impunând-o pe Elena Udrea în pofida evidenței – imensul său capital negativ (peste 70%), a faptului că este res­pinsă până și de nucleul dur băsist și a pre­cedentului cu alegerile din București, când a îngropat PDL -, orb și surd la toate avertismentele, transformându-și criticii în dușmani personali, Băsescu a făcut o greșeală gravă care îl va costa finalul de mandat. Sub tăvălugul imensei ambiții de parvenire politică a protejatei, a spart PDL în an electoral, a produs un clivaj pro/contra Băsescu (scriam mai demult că ăsta va fi coșmarul anului) și i-a pus la gât eșar­fa PMP cu intelectuali cu tot. Rezul­tatul: în loc de un partid, PDL, care putea să devină a doua forță politică pe scenă, depășind PNL, a reușit să îngroape și „pro­iectul Băsescu“. Păcat.

Partea plină a paharului

Singurul lucru pozitiv din această înfrân­gere este că niciunul dintre cele trei par­tide nu a luat un scor care să-l plaseze în postura de a ridica pretenții în fața ce­lor­lalți. Toți sunt în aceeași găleată. Raportul de forțe dintre PNL, PDL și PMP nu mai con­tează în ecuație, indiferent cum ar în­cerca fiecare să ambaleze eșecul. Asta face mai ușoară negocierea, coagularea, sus­ți­nerea unui candidat comun, dacă chiar se dorește și dacă chiar vor ca Ponta să nu ajungă președinte. Responsabilii reușitei sau eșecului sunt Băsescu, Blaga și An­to­nescu. Ar trebui să treacă în planul doi cu toții, de Udrea nu mai vorbesc, și să lase alți lideri ai partidului să negocieze. Orice soluție – Johannis, MRU, Diaconescu sau un independent – este preferabilă for­mulei „fiecare cu propriul candidat“.

Asta din punct de vedere teoretic, pentru că practic este puțin probabil să se în­tâmple. Primele poziționări sunt halu­ci­nante. Fiecare susține că, de fapt, a ob­ți­nut o victorie, că „partidul s-a con­so­lidat“ (PDL) sau chiar „a crescut“ (PMP și PNL), că propriul candidat are „po­ten­țial de creștere“ și invită la strângerea rân­durilor în jurul său. Privindu-i, te în­trebi fără să vrei ce alte interese se ascund în spate sau dacă e vorba doar de simplă prostie și inconștiență.

Partea goală e că „parteneriatul cu Bă­sescu“ trebuie lăsat la vatră, nimic nu se va putea coagula în jurul lui. Băsescu în­suși trebuie să înțeleagă că epoca Băsescu s-a încheiat. Ideile „proiectului Băsescu“ trebuie însă duse mai departe, dar fără Udrea și Băsescu.
…………………………………………………………………………………………………..

Câtă dreptate are Andreea Pora. Iată unul dintre năuci:
pREDOIU

Și declarația lui năucitoare:Voi merge inainte pe drumul catre Cotroceni pana la capat, mandatat de 140.000 de pedelisti si de sutele de mii de suporteri care mi-au aratat increderea. Sunt la randul meu increzator in milioanele de cetateni romani care isi doresc echilibru, pace sociala, justitie si prosperitate europeana.

Și ăsta merge înainte. Ca toată dreapta hipnotizată și sedată.
Dar spre deosebire de Udrea, care e mandatată de Băsescu, Predoiu e mai tare, e mandatat de cei 140 000 de membri care au fost mandatați de Blaga să-l voteze la ordin. Tot atîtea voturi o să ia și la prezidențiale. Sau chiar mai puține, că nu poate intra Blaga cu ei în cabină să vadă dacă chiar votează cum i-a mandatat el între o țuică de electrozi și altă țuică de electrozi.

Caricaturile merg înainte. Vă mai aduceți aminte de anul 2000?

Colectionarii sunt niste nevrozati?

colecționarii

Timp de 13 ani, in fiecare miercuri, Freud facea turul magazinelor de antichitati pentru a completa colectia care, spunea el, ii procura o mare relaxare.
Avea in jur de 2.000 de obiecte din diverse civilizatii mediteraneene disparute (egiptene – in marea lor majoritate, grecesti, etrusce sau romane) si cateva statuete chinezesti de o autenticitate indoielnica, intre care era si o figurina indesata „care avea onoarea de a sta singura pe biroul sau si pe care o saluta in fiecare dimineata“, povesteste guvernanta.
Fascinatia sa pentru antichitati venea din identificarea cu arheologul Heinrich Schliemann (descoperitorul Troiei) si din pasiunea sa pentru eroii antichitatii.
Putem spune astfel ca el colectiona mai mult simboluri, nu obiecte. Si tot intr-un obiect al colectiei sale a dorit sa fie depozitata cenusa sa de dupa moarte.
„Gasisem o papusa veche pentru o clienta de-a mea, care le colectioneaza“, povesteste V., anticar. „Ii propusesem si cutia originara, care adauga valoare obiectului, insa m-a refuzat. I-am dat atunci niste hartie de orez ca sa ambaleze papusa, iar ea a exclamat: «Nuuu, ca se sufoca…»“.
Anecdote de acest gen au toti anticarii si pasionatii de vechituri. Se cunosc cazuri de oameni care si-au ipotecat locuinta pentru a cumpara o statueta.
Sigur, nu toti sunt prinsi de acest morb periculos. Dar pe majoritatea, aceasta ocupatie ii confisca, le ia timp, si cautarea unui nou obiect le pune sub semnul intrebarii sensul vietii.
Dar la fel ar putea fi femeile ce colectioneaza pantofi, bijuterii, genti, obiecte pe care nu le mai utilizeaza, dar devin un fel de repere ale sigurantei, ca „sunt acolo“ si se aduna.

Comportament cu multe fatete

Chiar si cei mai incrancenati colectionari nu pot explica aceasta pulsiune irepresibila, apetitul pentru achizitie care le guverneaza existenta.
Sacha Guitry, mare colectionar de obiecte de arta si manuscrise, distingea intre colectionarii „dulap“ si cei „vitrina“: primii, introvertiti si neincrezatori, nu isi arata nimanui colectia.
Cei din urma sunt extravertiti si exhibitionisti si vorbesc mereu de ea. La toti, pasiunea poate sa fie in diverse feluri: acumulare turbata, alegere selectiva, obiecte mari sau mici, artistice sau utilitare.
Mai sunt si cei care urmeaza modele sau continua o colectie a familiei, moderatii – care cheltuiesc putin, sau cei lacomi, care dau tot salariul…
Un punct comun: toti simt aceeasi excitare in piata de vechituri sau la magazinul de pantofi… aceeasi emotie cand descopera un obiect, aceeasi disperare cand nu pot sa il cumpere…
Un adevarat comportament amoros. Nu spun ei ca e dragoste la prima vedere cu un obiect? Totul se intampla de parca un obiect ar prinde viata la ei in colectie, fiind iubit si respectat.
Cu el, putem descoperi o identificare mai exclusiva decat cu oricare fiinta umana. Un obiect suporta orice exces pasional, este un fel de caine insensibil care primeste mangaierile si reflecta precum oglinda, dar nu imaginea reala, ci pe cea dorita.

Obiectul – prelungire a sinelui

Dar de unde vine aceasta dragoste pentru obiecte? Psihanalistul american Werner Muestenberger ii plaseaza originea in copilaria mica.
La nastere, copilul nu face distinctia intre el si mama si traieste in fuziune. Intr-o zi, isi da seama ca ea lipseste. Un veritabl traumatism. Prins intre angoasa si frica, intinde manutele, ia un obiect si il tine langa sine.
Este „obiectul tranzitional“, definit de Donald Winnicot drept „acel obiect care nu face parte din corpul bebelusului, dar pe care el inca nu il vede ca apartinand realitatii exterioare“.
Acest obiect, papusa de panza, paturica, este prelungirea copilului catre exterior. Ii permite sa isi aline frica de singuratate. Dupa Werner Muestenberger, colectionarul regaseste, in fiecare dintre achizitiile sale, puterea obiectului tranzitional. Iata de ce, un agent de asigurari este pasionat de clopotei. Biserica ii dadea confort.
Alt exemplu: Balzac. Toata viata, scriitorul si-a cheltuit averea pe obiecte de valoare. Si repeta: „Eu nu am avut mama“. Gustul sau pentru obiecte era o compensare pentru o copilarie fara iubire.
Daca cei care colectioneaza sunt adesea nevrozati, acest fapt nu este din cauza obiectelor, ci din cauza sentimentelor stapanilor.

Acumulare fara sfarsit

O alta caracteristica a anumitor colectionari: absenta unui punct de saturatie. Daca gustul lor sau centrul de interes se deplaseaza catre altceva, alte tipuri de obiecte, ei nu se opresc niciodata.
Dar nu este vorba despre ceea ce psihanaliza numeste „tulburare obsesionala compulsiva“.
„Suntem cu totii compulsivi“, spune psihiatrul Robert Neuburger. In grade diferite, desigur. Iata de ce „colectionismul“ nu este o boala sau un comportament patologic.
Putem chiar spune ca este un tratament pentru sine! Proba este ca multi colectionari devin depresivi daca isi incheie colectia.
Dar e suficient sa mai inceapa una si depresia dispare…

O dorinta care apare intre 7 si 12 ani

Curios, in lumea psihologiei, resorturile psihologice ale colectionarului nu fac decat rar obiectul analizei.
Psihologul Henri Codet recenzeaza patru caracteristici ale psihologiei colectionarului: dorinta de posesiune, nevoia de activitate spontana, antrenament de autodepasire si tendinta de a clasifica.
„Gasim si la copii aceste comportamente“, spune psihologul. „Poate ca supravietuirea acelui copil la varsta adulta face colectionarul.“
Intre 7 si 12 ani apar primele dorinte de a colectiona. Ele corespund nevoii de a rationaliza si de a clasifica elementele din lumea exterioara pentru a le lua in posesie.
Este si primul mijloc de a se masura pe sine in lumea adultilor. In principiu, la pubertate, aceste elemente dispar. Dar daca ele continua sa se manifeste la varsta adulta, vor avea un element suplimentar: pasiunea. De unde si adevaratul colectionar.

Obiectele au suflet?

Oricare ar fi tipul de colectie, fiecare obiect are un sens particular pentru stapanul sau. De aceea, valoarea pe care o da fiecarui obiect nu este neaparat legata de valorea sa materiala sau de piata.
Este o proiectie a psihismului sau. De exemplu, sa aduni masinute sau papusi, sau genti de vinilin, sau ciorapi colorati poate sa denote un atasament de copilarie (o forma de regresie care se regaseste in colectie); afisele filmelor cu Marlon Brando pot aminti de tinerete, iar colectia de ziare comuniste poate sa insemne fuga din prezent.
Oricum, ne putem intreba asupra resorturilor acestei cautari permanente, a unei tentative de a restaura imaginea de sine si de a o completa prin elemente noi. Colectia poate fi considerata o valorizare narcisica.

Cand dependentii se pierd

Sunt rari cei care cred ca sunt „inchisi“ intre obiectele lor. Multi se simt liberi si fericiti. Sunt mandri de colectia lor, de faptul ca stiu totul despre ea. Dar fac ei viata celor din jur insuportabila?
„Comportamentul lor devine periculos daca acea colectie-tratament si-a depasit scopul“, spune Robert Neuburger. Aspectul pulsional trece in prim plan si ei uita de orice altceva. Dar sunt cazuri rare, desigur.
Colectionarii normali, chiar daca nu sufera de o boala, nu se vindeca niciodata de „colectionism“. Este o adevarata dependenta, nitel ca alcoolismul. Doar ca este mai simpatica.

Editare de Violeta Rusu

http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cunoaste-te-anchete-si-dosar/colectionarii-sunt-niste-nevrozati-1709075/2

Psihologia varstei adolescentei

adolescență

Simona Tofan este terapeut si mama de adolescenta. Ea explica cititorilor revistei psihologia acestei varste dificile.

1. TINERELE DE AZI SI CELE DE IERI

Sunt mult mai indraznete si mai determinate sa intre in viata de adult. Sunt mai dispuse sa iasa din dependenta parentala, cu mai putina teama de viitorul fara supervizarea directa a parintilor. La noua generatie se observa o graba in arderea etapelor firesti, din dorinta de a experimenta cat mai repede independenta vietii de adult.
Exista si o tendinta vizibila de a se adapta cat mai repede la tot ceea ce aduce o experienta noua de viata. Ritmul vietii actuale este mult mai accelerat decat acum 10-15 ani, iar generatia tanara l-a preluat mult mai firesc decat parintii lor. Ei inca se mai agata de ceea ce apartine trecutului, si cum adolescentii nu au acest trecut, lor le este mult mai usor sa imbratiseze viitorul cu disponibilitate si curiozitate.

2. PROVOCARILE MAMEI DE ADOLESCENTA

Marea provocare este sa reuseasca sa le ofere un exemplu cat mai deplin de feminitate si maturitate, care sa le ajute sa constientizeze rolul pe care il pot avea in fiecare relatie semnificativa si modul in care isi pot gestiona dificultatile sau provocarile vietii. Tendinta mamelor este de a le proteja de fiecare experienta „dureroasa“, doar ca aceasta hiperprotectie nu le ajuta sa isi intareasca increderea in ele si nici sa se maturizeze.
Daca mamele nu reusesc sa treaca peste aceasta tendinta, adolescentele lor vor ramane mereu copile, cautand permanent aprobarea sau confirmarea parentala, sub o forma sau alta, adresandu-se direct parintilor ori surogatelor acestora de mai tarziu: iubitul, sotul, alte figuri autoritare. O alta mare provocare pentru mame este sa reuseasca sa nu isi vada adolescentele ca pe niste „variante upgradate“ ale propriilor fiinte si sa isi propuna sa realizeze tot ceea ce ele insele nu au reusit pe vreun plan al vietii lor. Cu alte cuvinte, sa nu proiecteze asupra fetelor partea lor de neimplinire sau frustrare personala.
Tinerele adolescente se confrunta, intr-un mod special, cu ceea ce societatea a venit ca schimbare in zona profesionala, in cea de familie, de relatie sau sociala. In planul profesional, se observa extremizarea dorintei de afirmare, in detrimentul dezvoltarii personale ori sociale. S-a ajuns la un fel de masculinizare a comportamentului fetelor, cu speranta obtinerii unei pozitii profesionale egale cu a unui tanar adolescent.
In planul familial, schimbarile petrecute, mai ales in cadrul relatiilor de cuplu parentale, au dus la crearea altor modele pentru tinerele adolescente. De exemplu, inversarea rolurilor dintre parinti s-a transformat intr-un model nou, care are sanse sa fie „mostenit“ de generatiile noi, fara sa fie analizate si intelese cauzele aparitiei lui. In acelasi timp, o alta problema cu care se confrunta adolescentele este atitudinea hiperprotectoare a parintilor, atitudine care le impiedica maturizarea.
Aceasta provine de multe ori din sentimentul de vinovatie a parintilor, ca nu au reusit sa le ofere fetelor acea afectiune si implicare emotionala necesare dezvoltarii lor afective. In zona sociala, un aspect care a fost puternic resimtit de catre adolescente a fost cel al modelelor sociale promovate si evaluate ca fiind de succes. Modelele puternic mediatizate, chiar daca nu au adus un plus de valoare societatii, au influentat negativ alegerile facute de tinere pentru viitorul lor.

3. ADOLESCENTELE SI SEXUL

Astazi, se vorbeste mult mai deschis despre sexualitate, acceptandu-se normalitatea si necesitatea unei sexualitati deplin constientizate. Adolescentele nu mai sunt atat de pudibonde sau neinformate ca mamele lor. Datorita expunerii puternice media, tema sexualitatii nu mai lasa loc de interpretari ori subintelesuri si informatia este disponibila tinerelor, indiferent daca mamele au reusit sau au dorit deja sa le faca educatie sexuala.
Mediatizarea acestui subiect a schimbat si viziunea asupra lui, reusind sa-l scoata din zona „pacatului“ sau a „fructului interzis“. Chiar daca s-a pierdut misterul care invaluia sexualitatea, s-a castigat o parte de cunoastere care era absolut necesara prevenirii sarcinilor nedorite sau imbolnavirii.
Cred ca parintii, din dorinta de a le oferi „tot ce este mai bun“ si de a le proteja de „tot ce este mai rau“, ajung sa le tina departe de asumarea unor responsabilitati potrivite varstei lor sau de anumite suferinte, inerente acestei perioade tumultuoase. Motivele pentru care parintii reactioneaza asa nu apartin prezentului. Uneori, este dorinta inconstienta a acestora de a retrai simbolic si mult mai frumos adolescenta lor trecuta prin copiii lor. Alteori, este doar o incercare de a vindeca, tot simbolic, propriile lor rani primite in adolescenta.

4. INOCENTA LA FEMININ

Daca inocenta este inteleasa doar ca virginitate sau castitate, este clar ca multe dintre adolescentele de astazi nu mai pot fi descrise ca fiind inocente. Doar ca inocenta inca exista si se manifesta. Prin candoare sau puritate sufleteasca. Aceste calitati nu sunt inlaturate de inceperea vietii sexuale, ci doar de intentiile sau sentimentele neaprofundate, ori superficiale, care distrug o relatie de dragoste. Descoperirea sexualitatii este o nevoie fireasca a fiecarei fiinte si nu trebuie considerata impura. Insa maniera in care ea este descoperita, modul in care este inteleasa si constientizata, poate influenta foarte mult cat de frumos, pur sau profund poate fi traita o relatie in viitor.

5. E MAI GREU SA CRESTI O FATA DECAT UN BAIAT?

Nu este nici mai greu, nici mai usor. Fiecare copil aduce o provocare cu totul speciala parintilor, prin unicitatea lui. Nu se pot face comparatii nici macar intre frati sau surori, si chiar este bine ca parintii sa nu le faca in familiile lor. Dragostea, grija, atentia si implicarea trebuie sa existe in orice relatie dintre un parinte si un copil, indiferent daca este baiat sau fata. Este mai greu pentru un parinte sa creasca un copil cand el nu este pregatit afectiv sa aiba unul, cand el nu este maturizat, cand nu are un echilibru interior.
A fi parinte implica asumarea constienta a unei misiuni speciale, „arta de a fauri“ un om. Si asta, pe fondul asumat al unei multitudini de prejudecati sociale de diferentiere intre sexe, care inca mai produce efecte, chiar si in zilele noastre, pline de afirmarea egalitatii intre femei si barbati. De fapt, ceea ce doresc sa spun aici, este ca diferenta e in mintea parintelui, iar ea va produce consecinte in functie de prejudecatile personale.

6. EMO SAU DEPRIMAT

Parintii trebuie sa comunice cat mai mult si mai apropiat cu copiii lor. Cu multa dragoste, rabdare si intelegere. Sa se desprinda de modelele educationale ale propriilor parinti si sa fie atenti la nevoile reale ale adolescentilor lor, care pot fi diferite de cele avute de ei insisi. Sa inteleaga ce se ascunde in spatele unui refuz, al unei dispute sau unei stari de revolta.
Sa se intrebe intotdeauna ce l-a determinat pe adolescent sa gaseasca acea modalitate de exteriorizare si ce vrea sa comunice prin ea. Si cand nu reusesc sa inteleaga, sa apeleze la un specialist format in psihologia adolescentilor. Singurul lucru pe care nu au voie parintii sa il faca este renuntarea la comunicare, la inchiderea portilor increderii in propriul copil, cu alte cuvinte,la abandonul emotional al acestuia.

7. PRESIUNEA GRUPULUI

Atat fetele, cat si baietii sunt influentati de grupul lor de prieteni, care reprezinta a doua „familie“. Rolul grupului este important in desprinderea adolescentilor din dependentele parentale. Este un spatiu in care adolescentii primesc intelegere, confirmare si apreciere de la persoane straine familiei. Este un spatiu in care ei isi valideaza anumite calitati, in care se regasesc si invata sa relationeze cu cei de aceeasi varsta.
Pentru tot ceea ce aduce in dezvoltarea emotionala a unui adolescent, grupul de prieteni nu ar trebui sa fie vazut ca un inamic de catre parinti. Sau, daca este vazut asa, este bine ca parintii sa inteleaga ca prioritatea sau pozitionarea grupului in fata familiei este mult influentata de genul de relatii existente in familie si de cum se simte adolescentul acasa. Cand un adolescent se simte apreciat si iubit, cand are o comunicare buna cu parintii, el nu va simti nevoia sa isi inlocuiasca complet familia cu grupul de prieteni.
Fetele sunt mai atente in alegerea grupului si vor evita grupurile in care ele se pot simti vulnerabile, neprotejate. Alegerea grupului este influentata direct de cat de mult au invatat ele sa se respecte, sa se pretuiasca. Pentru aceste lucruri, familia a fost responsabila si, cu cat increderea si stima de sine au fost valori fundamentale in educatia adolescentelor, cu atat riscul alegerii unui grup nepotrivit este mai mic.

8. SUNT ELE VULNERABILE LA IMAGINILE IDEALIZATE DIN MEDIA?

Imaginea corporala traita de adolescente nu corespunde imaginii reale. Aceasta discrepanta este acuta in adolescenta, cand corpul se modifica permanent. Corpul de copil cu care se obisnuisera in cativa ani se transforma, miraculos, intr-un corp de femeie. Nu au timp sa se obisnuiasca cu o modificare, ca apare una noua. Aceasta transformare nu este usor integrata emotional de catre fete.
Si, inevitabil, vor cauta sa apeleze la o imagine idealizata, pe care si-o doresc si o asteapta ca recompensa pentru tot zbuciumul fizic trait. Mediatizarea excesiva a unor modele de frumusete si accentul pus pe aceasta „perfectiune“ fizica au o influenta puternica asupra adolescentelor. Daca nu sunt confirmate constant de catre parinti, daca nu isi inteleg si accepta unicitatea, ajung victimele acestei imagini idealizate.

Simona Tofan, psihoterapeut, este consultant in cadrul programului „Intre noi, parintii“.

Pornografia: punerea in scena a intolerabilului

pornografia

DEPENDENTA CIBERNETICA

De la ivirea internetului si proliferarea site-urilor pornografice, psihologia poate adauga in nomenclatorul dependentelor inca una: pe cea cibernetica.
Multi barbati marturisesc ca petrec ore bune navigand pe web in cautare de sex online, fara a putea sa se abtina.
La un seminar tinut la Montreal, L., 50 de ani, mi-a vorbit despre el:
„De mai multi ani sunt mare consumator de pornografie. Din cea mai joasa. Femei violate, torturate – toate astea ma excita“.

EFECT DE OGLINDA

„Cred ca veti spune ca am o viata sexuala nula, nu? Dimpotriva. Am o sotie senzuala, o amanta frumoasa si fac dragoste cu amandoua.
Dar e ca si cum as fi devenit sclavul lor. Nu pentru ca ma domina, ci pentru ca mi-e frica sa nu le pierd.
Pana acolo, incat mi se pare ca am devenit un fel de pres pe care ele isi sterg picioarele. Mi-am pierdut respectul de sine. Nu ma implic nici cu una, nici cu cealalta, ma simt de fapt foarte singur.“
Atunci ii spun ca imaginile degradante pe care le cauta functioneaza ca o oglinda pentru el.
Ele ii arata ca o parte din el insusi sa gaseste in aceeasi situatie. Ca si cum el ar fi cel chinuit, de frica unei pierderi.
Ca si cum acele femei torturate sunt de fapt supunerea lui interioara.
„Poate ca da, astfel ma pun pe mine in scena“, admite el. „Dar, in fond, pornografia este tot ceea ce am. In cabina mea de la sex shop sau in birou, facem pace.
Sunt veritabilele mele momente de placere. Nu ma pot abtine, chiar daca simt ca e degradant si pentru mine, si pentru femei.“
Atunci ii cer sa-mi spuna care e fantasma lui dominanta.
„Ma imaginez ascuns intr-un dulap si observ una din femeile mele facand dragoste cu alt barbat. Ma masturbez si le privesc cum se mangaie.
Dar, daca joc acest joc pana la capat, nu-l mai gasesc excitant deloc. Ma simt gelos si ma enervez.
In final, ma vad iesind din dulap ca sa-mi apar onoarea. Imi face bine sa ma bat cu acel barbat, pe care il dau afara.“

EVITAREA AUTODISTRUGERII

In fata impresiei de stingere, pe care mi-o lasa, ii sugerez lui L. ca practicile sale si fantasmele ii servesc sa exprime intolerabilul vietii sale.
Ca si cum ar fi avut chef sa-si reia locul si nu indraznea sa o faca.
Devenind regele micului sau spatiu pornografic, mangaindu-se in fata femeilor dominate, el inverseaza situatia care il face sa sufere.
In acelasi timp, el pune in scena o realitate interioara care depaseste cadrul sexualitatii sale.
Fantasmele si practicile noastre vorbesc despre probleme nerezolvate. Ca orice comportament compulsiv, adictia la pornografie reveleaza ranile suferite.
Cand era copil, L. a trait experiente dureroase, carora le-a raspuns erotizand raportul cu sine si cu ceilalti.
El se protejeaza de intolerabil, jucandu-se cu sine insusi. pentru ca in joc ramane atotputernic.
De unde si dificultatea de a opri practicile acestea care actioneaza asupra lui ca un balsam.

CUM COMBATEM DEPENDENTA?

Constientizarea scopului real al acestor practici constituie o etapa esentiala.
Acum e timpul ca L. sa observe si sa faca legatura cu propria lui viata. Apoi trebuie gasita o iesire treptata din impas.
Limitandu-si practicile la o perioda determinata, apoi spatiindu-le in timp, pana cand inceteaza de la sine.
Asta nu este posibil decat daca isi gaseste alte centre de interes, pentru o gratificatie de lunga durata si intensa.
Simptomul nu este niciodata decat varful unui aisberg, in care partea de sub apa este facuta din credinte negative despre sine.
Si pentru ca L. se cantoneaza in imaginea de victima, trebuie sa-i fie incurajate talentele, spre a-l ajuta.
Acest lucru este valabil pentru oricine. Gasind ceea ce ne face sa vibram, putem evita autodistrugerea si esecul si putem gasi o imagine de sine mai pozitiva.
Si atunci, lumea in culori tari a pornografiei se va estompa…

Sursa:http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cuplu-sexualitate-anchete-si-dosar/pornografia-punerea-in-scena-a-intolerabilului-1621115

Zece lucruri de știut despre femei

despre femei

EA CERE (APROAPE) IMPOSIBILUL

Barbatul ideal trebuie sa aiba doua calitati importante, spun femeile din 2011.
Sa fie un erou, sa aiba umerii largi si primitori, dar si puternici, in fata adversitatii, dar si sa se comporte ca un cavaler care nu ascunde nimic din intimitatea si fragilitatea lui.
Asadar, ele vor ca noi, barbatii, sa fim „completi“: robusti (fizic), dar si sensibili (psihic).

EA IUBESTE CATE UN SINGUR BARBAT

Pentru femeie, regula generala este ca orice poveste sentimentala este una separata, pe care o traieste alaturi de barbatul pe care il iubeste, fara a-l compara cu experientele sale trecute.
Barbatul poate foarte bine sa aiba acelasi tip de relatie si acelasi comportament cu mai multe partenere. Poate chiar sa le uite si numele…

EA SE INDRAGOSTESTE PRIMA DATA DE OCHII BARBATULUI

O privire profunda si senzuala si un zambet sarmant fac cat toti muschii din lume. Inutil, deci, sa incercam sa mascam inceputul de burta de la prima intalnire.
Apoi isi indreapta privirile catre maini, cele care reveleaza personalitatea si mangaierile de care poate avea parte.
A, si vocea. Pentru ca vocea este o mangaiere sonora, asa cum o dovedeste succesul cantaretilor.

EA VREA SA FACA PACE INAINTE DE A FACE DRAGOSTE

…De unde si frazele rituale. Trebuie sa-i repetam cat mai des: „Draga mea, te iubesc“, pentru ca ea sa simta dorinta de a face dragoste.
Traducerea acestui fenomen: ea are nevoie de sentiment pentru a accede la sexualitate. Noi avem nevoie de sexualitate pentru a accede la sentimente.

EA VREA SA-I FIE STIMULATE TOATE ZONELE EROGENE

Pentru a intra in euforie, femeia are nevoie ca in pat barbatul sa fie interesat de toate zonele ei erogene, nu doar de sexul ei.
Cati dintre noi nu uita ani de zile sa-si imbratiseze sotia sau sa-i muste delicat lobii urechilor?

EA POATE CERE PLACERE DE DRAGUL PLACERII

Daca accepta sa fie mangaiata din cap pana in picioare, ei bine, sesiunea aceasta de mangaieri nu trebuie sa fie un preludiu pentru penetrare.
Multe femei prefera sa se lipeasca goale de partenerul lor, sa fie gadilate si acesta sa se joace cu ele, mai mult decat sa faca sex, pur si simplu.
Spre deosebire de barbati, care nu considera ca au facut dragoste decat daca a existat un raport complet.

DETESTA SA FIE TRATATA CA UN OBIECT

Ca unele femei practica amorul sport, ca barbatii se culca in dreapta si in stanga si ca tot acest zapping sexual este la moda…
Asta nu inseamna ca ele nu cauta cuvintele securizante si care le flateaza narcisismul. Pentru multe dintre ele, este scopul suprem al actului sexual.

ESTE SENSIBILA LA ATENTIILE DE DUPA DRAGOSTE

Nimic mai frumos pentru ea decat un amant care, dupa ce partida de amor s-a terminat, trece peste oboseala caracteristica si o ia in brate, ii spune cuvinte dulci, o complimenteaza despre frumusetea ei…
Tot atatea semne ca nu a fost luata drept un obiect sexual.

DACA E INSELATA, EA RUPE TOT

Pentru marea majoritate a femeilor inselate, relatia e gata, terminata. Cand s-a terminat, s-a terminat.
Barbatul inselat isi mai linge ranile, incearca sa-si recupereze partenera.
Fraza fetis a barbatilor: „Stergem cu buretele tot si o luam de la capat…“.

POATE PARASI UN BARBAT PENTRU A TRAI SINGURA

O femeie nemultumita poate rupe o legatura fara a avea pe altcineva in viata.
Barbatul insa are nevoie de „papuci (de casa) psihologici“, de siguranta unei relatii, de un loc de refugiu.
El este, asadar, dispus sa accepte mai multe compromisuri, chiar daca relatia intra la apa.

Sursa:http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cuplu-sexualitate-anchete-si-dosar/10-lucruri-de-stiut-despre-femei-1621095

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: